Prim-ministrul turc Ahmet Davutoglu si-a anuntat demisia. Cum s-a produs ruptura de presedintele Recep Tayyip Erdogan

AKP, la putere din 2002, se va reuni duminica, 22 mai, intr-un congres extraordinar la care 'nu cred ca voi fi candidat, in circumstantele actuale', a declarat joi Ahmet Davutoglu, intr-un discurs la sediul formatiunii.

Indepartarea lui Davutoglu de la conducerea AKP va pune capat si mandatului sau de prim-ministru, in virtutea statutului formatiunii. AKP a castigat alegerile legislative de la 1 noiembrie, victorie care ii asigura lui Ahmed Davutoglu un mandat de 4 ani.

Ahmed Davutoglu, nascut in 1959, are un doctorat in relatii internationale si a avut o cariera universitara inainte de a deveni ministru de externe in 2009. El a anuntat totusi ca-si va pastra mandatul de deputat dupa congres.

Decizia de inlaturare a sa a fost luata intr-o reuniune a conducerii partidului a doua zi dupa informatiile aparute in spatiul public despre o ruptura intre premier si presedintele Recep Tayyip Erdogan.

Tensiunile dintre cei doi, ramase multa vreme ascunse, au izbucnit brusc in aceasta saptamana, iar o reuniune a ultimei sanse, miercuri seara, nu a permis depasirea lor.

De cand a fost ales presedinte, Erdogan nu isi ascunde ambitia de modificare a Constitutiei prin care sa fie instaurat un regim prezidential, un proiect pe care Davutoglu l-a sustinut in mod public, dar pe care nu a parut grabit sa-l puna in aplicare.

In discursul de joi, Davutoglu a tinut sa sublinieze ca decizia sa 'nu este rodul unei alegeri (personale), ci al unei necesitati', o critica deloc voalata la adresa unor responsabili ai AKP loiali lui Erdogan, care au decis recent sa-i reduca prerogativele in cadrul partidului. In urma cu cateva zile, el pierduse puterea de a numi liderii partidului la nivelul provinciilor si districtelor.

Premierul si-a aparat bilantul politic si economic si a negat orice conflict cu presedintele Erdogan, cel care tine cu adevarat fraiele AKP, chiar daca legea fundamentala ii obliga sa fie deasupra partidelor.

'Nu am reprosuri, nu simt nici manie, nici ranchiuna', a spus Davutoglu, dand asigurari ca este hotarat sa apere 'onoarea fratelui' sau Erdogan, care l-a numit in fruntea guvernului in august 2014.

Plecarea lui Davutoglu, care ar deschide calea pentru o consolidare a puterilor sefului statului, acuzat de criticii sai de deriva autoritara, s-ar putea adauga problemelor pe care le traverseaza Turcia, partener-cheie al Uniunii Europene in criza migratorie: amenintarea jihadista, reluarea conflictului kurd dupa doi ani de acalmie, extinderea razboiului in Siria la frontiera sa sudica.

Erdogan pare insa sa nu fi agreat sa imparta prim-planul scenei politice cu seful guvernului, care ar fi negociat singur acordul cu UE privind migrantii, si nici vointa afisata de Davutoglu de revenire a masa negocierilor cu rebelii kurzi.

De altfel, Kemal Kiliçdaroglu, care conduce partidul pro-kurd CHP, de centru stanga, a denuntat 'o revolutie de palat', acuzand o interventie inacceptabila a lui Erdogan in treburile problemele executivului. 'Erdogan vrea un prim-ministru care il asculta 100%', a adaugat Kiliçdaroglu.

Calificat initial drept 'marioneta' a lui Erdogan, Davutoglu, vazut ca un personaj moderat, contrapus agresivului, dar popularului presedinte, si-a castigat totusi un loc distinct pe scena politica.

In timpul mandatului sau, Turcia s-a alaturat coalitiei internationale antijihadiste conduse de SUA, iar in interior s-a confruntat in ultimele luni cu numeroase atentate sinucigase, care au afectat credibilitatea premierului.

Mai multe nume sunt invocate in presa pentru succesiunea lui Davutoglu : Binali Yildirim, tovaras de drum al lui Erdogan si actual ministru al transporturilor, Mehmet Ali Yalçin, fost presedinte al parlamentului, Yalçin Akdogan, actual vicepremier, dar si Berat Albayrak, ginerele presedintelui si ministru al energiei.

Articol recomandat de sport.ro

FOTO S-a aflat cauza morții soției lui Wladimir Klitschko