Preşedintele din Coreea de Sud îşi cere scuze pentru declararea legii marţiale, dar nu demisionează

Yoon Suk Yeol
Getty

Preşedintele sud-coreean Yoon Suk Yeol şi-a cerut scuze, sâmbătă, pentru încercarea sa de a impune legea marţială în această săptămână, dar nu a demisionat, sfidând presiunea intensă de a renunţa la funcţie.

Yoon Suk Yeol a declarat că nu va încerca să evite responsabilitatea juridică şi politică pentru decizia sa de a declara legea marţială în Coreea de Sud pentru prima oară din 1980. El a spus că decizia s-a născut din disperare.

Discursul a fost prima apariţie publică a liderului în dificultate de când a anulat decretul de lege marţială, miercuri dimineaţă, la doar şase ore după ce acesta fusese emis şi după ce parlamentarii au sfidat cordonul militar şi de poliţie pentru a vota împotriva decretului.

„Îmi pare foarte rău şi aş dori să îmi cer scuze sincer faţă de oamenii care au fost şocaţi”, a declarat Yoon într-o adresare televizată către naţiune, în timpul căreia s-a înclinat.

„Las la latitudinea partidului meu să ia măsuri pentru a stabiliza situaţia politică în viitor, inclusiv problema mandatului meu”, a spus el.

Citește și
Pretextul folosit pentru declararea legii marțiale în Coreea de Sud. „Trocul” pe care președintele l-a propus parlamentului
Pretextul folosit pentru declararea legii marțiale în Coreea de Sud. „Trocul” pe care președintele l-a propus parlamentului

Han Dong-hoon, liderul Partidului Puterii Poporului (PPP) al lui Yoon, a declarat după discurs că preşedintele nu mai este în măsură să-şi îndeplinească datoria publică, iar demiterea sa este acum inevitabilă.

Vineri, Han declarase că Yoon este un pericol pentru ţară şi că trebuie înlăturat de la putere, sporind presiunea asupra preşedintelui pentru a demisiona, chiar dacă membrii PPP au reafirmat ulterior opoziţia lor formală faţă de punerea sa sub acuzare.

Conform Constituţiei, dacă Yoon demisionează sau este pus sub acuzare, atunci prim-ministrul, care a fost numit de Yoon, devine preşedintele interimar al Coreei de Sud.

Parlamentarii vor vota în cursul zilei de sâmbătă asupra moţiunii Partidului Democrat, principala formaţiune de opoziţie, de punere sub acuzare a lui Yoon.

Yoon a şocat naţiunea la sfârşitul zilei de marţi, când a acordat armatei puteri de urgenţă extinse pentru a eradica ceea ce el a numit „forţe anti-statale” şi pentru a-i bloca pe adversarii politici.

Unii membri ai PPP l-au îndemnat pe Yoon să demisioneze înainte de vot, afirmând că nu doresc repetarea procedurii de punere sub acuzare din 2016 a preşedintelui de atunci, Park Geun-hye, care a părăsit funcţia după luni de proteste din cauza unui scandal de trafic de influenţă. Căderea sa a declanşat implozia partidului şi victoria liberalilor în alegerile prezidenţiale şi generale.

În scene care aminteau de acele proteste, mii de demonstranţi cu lumânări în mână s-au adunat în faţa parlamentului vineri seara, cerând destituirea lui Yoon. Mai multe demonstraţii sunt aşteptate sâmbătă, înainte de vot.

Procurorii, poliţia şi Oficiul de Investigare a Corupţiei pentru Înalţi Funcţionari au lansat anchete împotriva lui Yoon şi a înalţilor funcţionari implicaţi în decretul de lege marţială, pentru eventuale acuzaţii de insurecţie şi abuz de putere, printre altele.

Funcţionarii se confruntă cu potenţiale acuzaţii de insurecţie, abuz de putere şi obstrucţionarea altor persoane de a-şi exercita drepturile.

În caz de condamnare, infracţiunea de conducere a unei insurecţii se pedepseşte cu moartea sau cu închisoare pe viaţă, cu sau fără muncă silnică.

Articol recomandat de sport.ro
Ion Țiriac pierde șefia în topul miliardarilor! Cine sunt românii care domină clasamentul Forbes și i-au depășit pe frații Pavăl
Ion Țiriac pierde șefia în topul miliardarilor! Cine sunt românii care domină clasamentul Forbes și i-au depășit pe frații Pavăl
Citește și...
Ce riscă acum președintele Coreei de Sud după ce a provocat în țară cea mai mare criză politică din anii '80 încoace
Ce riscă acum președintele Coreei de Sud după ce a provocat în țară cea mai mare criză politică din anii '80 încoace

În Coreea de Sud, legea marțială impusă de președintele țării a durat mai puțin de o noapte. Sub presiunea străzii, a opoziției și a propriului partid, șeful statului s-a răzgândit.

Pretextul folosit pentru declararea legii marțiale în Coreea de Sud. „Trocul” pe care președintele l-a propus parlamentului
Pretextul folosit pentru declararea legii marțiale în Coreea de Sud. „Trocul” pe care președintele l-a propus parlamentului

Guvernul din Coreea de Sud a ridicat legea marțială, după ce instituirea ei de către președinte a declanșat haosul în țară.

Legea marțială din Coreea de Sud a fost ridicată, la doar câteva ore după instituirea sa de către președinte. Explicații
Legea marțială din Coreea de Sud a fost ridicată, la doar câteva ore după instituirea sa de către președinte. Explicații

Preşedintele sud-coreean Yoon Suk Yeol a declarat marţi că legea marţială decretată cu câteva ore înainte va fi ridicată şi trupele desfăşurate la Seul se vor retrage, după un vot al parlamentului dominat de opoziţie, relatează AFP şi Reuters.

 

Recomandări
Nicușor Dan după „Coaliția de Voință” de la Paris: Garanțiile de securitate acordate Ucrainei vor fi votate în Parlament
Nicușor Dan după „Coaliția de Voință” de la Paris: Garanțiile de securitate acordate Ucrainei vor fi votate în Parlament

Garanțiile de securitate pentru Ucraina vor include „obligații cu caracter obligatoriu” în cazul unui nou atac armat din partea Rusiei, au decis, marți, la Paris, liderii Uniunii Europene împreună cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Ce a declarat Maduro în fața instanței din New York, când i s-a cerut să își confirme identitatea. A fost întrerupt imediat
Ce a declarat Maduro în fața instanței din New York, când i s-a cerut să își confirme identitatea. A fost întrerupt imediat

Serviciile secrete americane l-au prevenit pe Donald Trump că nu opoziția, ci tot membri ai regimului Maduro ar fi singurii capabili să mențină stabilitatea Venezuelei.

Românii vor o apărare mai puternică: peste 70% susțin înarmarea rapidă. Câți vor revenirea la armata obligatorie
Românii vor o apărare mai puternică: peste 70% susțin înarmarea rapidă. Câți vor revenirea la armata obligatorie

Numărul românilor care sunt de acord cu reintroducerea serviciului militar obligatoriu începe să fie mai mare ca al celor care se opun. Cel puțin asta reiese dintr-un sondaj Avangarde făcut la finalul anului trecut.