Planul Europei pentru Ucraina, discutat și cu Trump. Cum ar putea România să aibă un rol-cheie în securitatea țării vecine
Eforturile europene de a asigura garanții de securitate pentru Ucraina se îndreaptă spre soluții alternative, renunțând la opțiunea trimiterii de trupe, din cauza constrângerilor politice și logistice. Înaintea summitului, Macron l-a sunat pe Trump.
Președintele interimar Ilie Bolojan a fost primit, joi, de președintele Franței, Emmanuel Macron, la Palatul Elysee, unde are loc reuniunea șefilor de stat și de guvern ai ”Coalition of the willing” (”Coaliției voluntarilor”) privind securitatea în Ucraina.
Președintele francez Emmanuel Macron a discutat cu președintele american Donald Trump înaintea summitului privind securitatea în Ucraina, care are la Paris, a declarat președinția franceză. Însă, palatul Elysee nu a dezvăluit detalii despre conversația dintre Marcon și Trump.
Macron și prim-ministrul britanic Keir Starmer găzduiesc reuniunea pentru a discuta despre consolidarea sprijinului militar acordat Ucrainei și despre rolul viitor pe care aliații Ucrainei l-ar putea avea pentru a garanta securitatea în cazul unui acord de pace cu Rusia, notează France24.
În plus, planurile europene se confruntă cu opoziția Rusiei și a Statelor Unite, au declarat oficiali citați de Reuters.
Franţa, care a lucrat îndeaproape cu Marea Britanie pentru a veni cu opţiuni, va găzdui joi lideri şi delegaţii din aproximativ 30 de ţări, parte a ceea ce a devenit o „coaliţie a voluntarilor” (coalition of willing) pentru a încerca să concretizeze unele idei.
Dar, în timp ce Londra şi Parisul lucrează de câteva săptămâni la un plan de trimitere a mii de soldaţi în Ucraina pentru a ajuta la securizarea unei viitoare încetări a focului, diplomaţii spun că se acceptă din ce în ce mai mult faptul că trimiterea unei astfel de forţe nu este cel mai probabil rezultat. „Ei fac un pas înapoi de la trupele terestre şi încearcă să redimensioneze ideea la care lucrau la ceva care ar putea fi mai rezonabil”, a declarat un diplomat european.
Un altul a punctat: „Când Ucraina se afla într-o poziţie mai bună, ideea de a trimite trupe era atractivă. Dar acum, cu situaţia de pe teren şi cu administraţia americană aşa cum este, ideea nu mai este foarte atrăgătoare”.
Ucraina spune de mult timp că orice acord de pace ar necesita garanţii ferme de securitate din partea Occidentului pentru a preveni repetarea atacurilor Rusiei, care şi-a lansat invazia la scară largă în 2022, după ce iniţial a anexat unilateral Crimeea în 2014.
Preşedintele francez Emmanuel Macron şi premierul britanic Keir Starmer, care au fost amândoi la Casa Albă luna trecută, au sugerat fiecare că ţările lor ar putea contribui cu mii de trupe la o viitoare forţă. Dar, totodată, până acum au căutat fără succes o formă de „protecţie” din partea Washingtonului, fără a preciza ce presupune aceasta.
La rândul său, Moscova afirmă că nu va fi niciodată de acord cu o propunere ca ţările NATO să trimită trupe în Ucraina.
Preşedintele Donald Trump, care a schimbat brusc politica SUA în sensul acceptării versiunii Rusiei cu privire la conflict, a lăudat iniţial propunerile britanice şi franceze de a trimite trupe şi a declarat că crede că Rusia va fi de acord cu acestea. Dar, în ultima vreme, oficialii americani au părut mai sceptici. Într-un interviu acordat săptămâna trecută podcasterului Tucker Carlson, trimisul lui Trump, Steve Witkoff, a ridiculizat propunerile europene ca fiind „o postură şi o poză”.
Un bufet de securitate
Oficialii au declarat că discuţiile de la reuniunea de la Paris din această săptămână se vor concentra pe o serie de probleme, cum ar fi modul de consolidare militară a Ucrainei pentru a descuraja viitoare atacuri ruse şi modul de monitorizare a armistiţiului limitat la obiectivele maritime şi infrastructura energetică, aşa cum s-a convenit la discuţiile conduse de SUA în această săptămână în Arabia Saudită.
„Garanţiile de securitate sunt un fel de bufet de mic dejun intercontinental în care există 1.000 de subproduse”, a declarat un oficial european de rang înalt. „În final, totul va depinde de gradul de sinceritate al încetării focului şi nu sunt optimist”, a adăugat el.
Un oficial european de rang înalt din domeniul apărării a explicat că, în timp ce accentul se îndepărtează de ideea unor trupe europene la sol, „aceasta nu înseamnă că ţările individuale nu vor avea soldaţi desfăşuraţi în Ucraina pentru a oferi instruire şi altfel de sprijin”.
Dar chiar dacă o forţă terestră europeană importantă nu este considerată probabilă în prezent, se fac în continuare planuri pentru a menţine opţiunile deschise. O schiţă de document pentru summit, consultat de Reuters, se referă la o posibilă viitoare forţă de siguranţă în Ucraina „ca parte a unui viitor acord de pace şi cu sprijinul Statelor Unite”.
Un oficial al preşedinţiei franceze a declarat că, în discuţiile cu Statele Unite, oficialii s-au arătat interesaţi de o contribuţie europeană solidă odată ce va fi instituită o încetare permanentă a focului.
Premierul britanic Keir Starmer a declarat săptămâna trecută că planificatorii militari „se concentrează pe menţinerea unui spaţiu aerian sigur, a navigaţiei sigure şi a unor frontiere sigure şi securizate în Ucraina”.
„Acum lucrăm în ritm accelerat pentru că nu ştim dacă va exista un acord - sper cu siguranţă că va exista - dar dacă va exista un acord, este foarte important să fim capabili să reacţionăm imediat”, a subliniat Starmer.
Reticențe
Unii aliaţi europeni au fost reticenţi în faţa perspectivei de a trimite trupe fără garanţii ferme din partea SUA şi fără un mandat internaţional. Aceştia sunt îngrijoraţi de costuri, de lipsa oamenilor şi a echipamentelor şi, în cele din urmă, de perspectiva de a ajunge să lupte împotriva Rusiei.
Ben Hodges, fost comandant al forţelor armatei americane în Europa, a declarat că este necesar să se definească o misiune clară pentru orice forţă, înainte de a încerca să se planifice capacităţile acesteia. „Nu pot sublinia îndeajuns cât de important este acest lucru, deoarece numai dacă ai o misiune corectă poţi determina de ce ai nevoie pentru a îndeplini misiunea”, a punctat el.
Oficialii militari europeni au declarat că, chiar dacă există o foarte probabilă perspectivă ca nicio forţă să nu fie desfăşurată, discuţiile au creat totuşi un impuls şi au arătat că Europa poate acţiona. „Trebuie să vedem acest lucru nu doar prin prisma „Vom pune X tancuri, X oameni, X avioane în spatele graniţelor ucrainene”. Este o dinamică generală care nu s-a terminat de dezvoltat. Acest proiect va fi lung, de câţiva ani”, a declarat un oficial militar european.
Dacă Europa nu are de gând să trimită o forţă importantă în Ucraina, ea ar putea totuşi să joace un rol, acţionând ca sprijin pentru o forţă separată care să opereze în Ucraina în cadrul unui ipotetic acord de pace, poate cu aprobarea Organizaţiei Naţiunilor Unite.
Alternative cu România
Secretarul general adjunct al ONU pentru operaţiuni de pace, Jean-Pierre Lacroix, a declarat marţi reporterilor că speculaţiile privind o posibilă viitoare misiune de monitorizare a ONU în Ucraina sunt „foarte ipotetice” şi că orice planificare ar necesita un mandat, deşi „întrebarea este pusă tot mai frecvent”.
Diplomaţii au declarat că Europa şi-ar putea găsi rolul în consolidarea trupelor în ţările vecine, cum ar fi România, eventual întărind forţele NATO existente cu prezenţă avansată consolidată (EFP) în Europa de Est.
Premierul italian Giorgia Meloni a sugerat că, deşi aderarea la NATO nu este posibilă pentru Kiev, termenii tratatului de apărare reciprocă al NATO ar putea fi extinşi pentru a garanta că ţările vor ajuta Ucraina în caz de atac. Trimisul american Witkoff a declarat că acest subiect este deschis discuţiilor.
Un al treilea diplomat european a declarat că un astfel de pas ar oferi „cea mai mare garanţie de securitate pe care o poţi oferi la un cost mai mic” decât desfăşurarea efectivă de trupe în Ucraina.
