Parlamentul European aprobă 1,9 miliarde de euro pentru Moldova. Un pachet de ajutor economic record

62494631

Parlamentul European a votat marţi pentru acordarea unui pachet de ajutor economic de 1,9 miliarde de euro pentru Republica Moldova, un record în istoria post-independenţă a ţării.

Potrivit eurodeputatului Siegfried Mureşan, votul a fost covârşitor: 499 de eurodeputaţi au votat pentru Facilitatea pentru Republica Moldova, în timp ce 177 au fost împotrivă şi 44 s-au abţinut de la vot.

„Votul istoric de astăzi, cu o majoritate clară, arată că suntem uniţi la nivelul Parlamentului European în a sprijini şi mai mult Republica Moldova în următoarea perioadă”, a comentat pe Facebook europarlamentarul român, care menţionează că rezultatul „este şi meritul conducerii proeuropene de la Chişinău şi al oamenilor din Republica Moldova care au rezistat ameninţărilor dinspre Federaţia Rusă şi au susţinut clar parcursul european al ţării”.

„Pentru prima dată ne mişcăm într-o direcţie pozitivă (...). Şi acest lucru se întâmplă în ciuda războiului de la frontieră”, a reacţionat premierul Dorin Recean, citat de NewsMaker.
Potrivit lui Siegfried Mureşan, banii vor începe să ajungă în Moldova din luna aprilie. Fondurile sunt destinate pentru a accelera reformele socio-economice în Moldova, pentru a consolida rezilienţa şi pentru a promova integrarea republicii în UE.

„Scopul acestor fonduri este de a sprijini Moldova prin granturi şi împrumuturi cu rate scăzute ale dobânzii pentru a aborda provocările grave cu care se confruntă ţara şi, în special, pentru a atenua impactul profund al războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei asupra securităţii, economiei şi condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor săi.

Citește și
Donald Trump a explicat de ce a lansat atacul asupra Iranului: „Era ultima șansă bună”
Donald Trump a explicat de ce a lansat atacul asupra Iranului: „Era ultima șansă bună”

Acestea vor contribui, de asemenea, la consolidarea rezilienţei Moldovei la atacurile hibride fără precedent şi la interferenţa rusă care vizează ţara şi procesele şi instituţiile sale democratice”, a precizat anterior Comisia Europeană.

UE va oferi 520 de milioane de euro din cele 1,9 miliarde de euro sub formă de grant, în timp ce restul sumei va fi împrumutat cu dobândă redusă şi cu o perioadă lungă de rambursare.

20% din fondurile nerambursabile vor fi utilizate pentru a sprijini instituţiile din Moldova prin sisteme de guvernanţă digitală, formarea funcţionarilor publici şi reforme în justiţie.

Acordul trebuie acum să fie aprobat de Consiliul European. Fondul va intra în vigoare după aprobarea sa de către Parlament şi Consiliu şi după publicarea sa în Jurnalul Oficial al UE.

Siegfried Mureşan a declarat într-o emisiune televizată că autorităţile moldovene vor decide singure pe ce vor cheltui cele 1,9 miliarde de euro, dar în prealabil vor trebui să se pună de acord cu UE. „Aceşti bani sunt la dispoziţia Moldovei. Depinde de Moldova să decidă cum să îi cheltuiască. Aceşti bani sunt disponibili pentru următorii trei ani.

În martie, de îndată ce legislaţia europeană va intra în vigoare, Moldova va prezenta Comisiei Europene un plan de creştere economică, indicând cum doreşte să cheltuiască banii şi ce reforme doreşte să implementeze în paralel.

UE spune aşa: banii sunt pentru investiţii, dar în acelaşi timp este important ca autorităţile moldoveneşti să poată implementa reforme care să modernizeze statul. Guvernul va prezenta UE un plan de investiţii şi un plan de reforme. Acestea vor trebui să fie aprobate de Comisia Europeană, după care plata preliminară va veni la sfârşitul lunii aprilie, iar apoi banii vor veni de două ori pe an”, a precizat Mureşan, citat de NewsMaker.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Costumul purtat de Jutta Leerdam la JO, vândut pentru o sumă uriașă! Partenera lui Jake Paul a făcut spectacol la Milano-Cortina
FOTO Costumul purtat de Jutta Leerdam la JO, vândut pentru o sumă uriașă! Partenera lui Jake Paul a făcut spectacol la Milano-Cortina
Citește și...
Donald Trump a explicat de ce a lansat atacul asupra Iranului: „Era ultima șansă bună”
Donald Trump a explicat de ce a lansat atacul asupra Iranului: „Era ultima șansă bună”

Președintele Donald Trump a declarat că operațiunea comună lansată de Statele Unite și Israel împotriva Iranului a fost „ultima șansă” de a contracara amenințările reprezentate de regimul de la Teheran.

Decizia Iranului care l-a surprins pe Donald Trump, după primele atacuri israeliano-americane
Decizia Iranului care l-a surprins pe Donald Trump, după primele atacuri israeliano-americane

Președintele Donald Trump a declarat că armata SUA „dă tot ce poate” în Iran — dar „valul mare de atacuri ” încă urmează să vină. De asemenea, el s-a arătat surprins că Iranul a ripostat.

Mărturia cutremurătoare a unui iranian din mijlocul războiului: „Au lovit atât de puternic. Am numărat 17 explozii”
Mărturia cutremurătoare a unui iranian din mijlocul războiului: „Au lovit atât de puternic. Am numărat 17 explozii”

Oamenii din Iran își descriu experiențele în timp ce Israelul și SUA continuă să bombardeze ținte din întreaga țară.

Recomandări
Care e probabilitatea ca România să devină o țintă pentru Iran. Răspunsul unui fost general NATO
Care e probabilitatea ca România să devină o țintă pentru Iran. Răspunsul unui fost general NATO

Probabilitatea ca România să devină o țintă în războiul dintre SUA și Iran e extrem de scăzută, chiar dacă Teheranul ar putea avea în arsenalul său o rachetă care, cel puțin teoretic, ar fi capabilă să ajungă până la noi în țară.

LIVE UPDATE. A treia zi a operaţiunii militare în Iran. Donald Trump: Ar putea dura cinci săptămâni
LIVE UPDATE. A treia zi a operaţiunii militare în Iran. Donald Trump: Ar putea dura cinci săptămâni

În cea de-a treia zi a operaţiunii militare americano-israeliane împotriva Iranului, armata israeliană a continuat luni atacurile pe scară largă asupra Teheranului, vizând şi Hezbollah, care, pentru prima dată în conflict, a atacat Israelul dinspre Liban.

Cristina Chiriac, nominalizată pentru şefia Parchetului General, Viorel Cerbu la conducerea DNA, iar Codrin Miron la DIICOT
Cristina Chiriac, nominalizată pentru şefia Parchetului General, Viorel Cerbu la conducerea DNA, iar Codrin Miron la DIICOT

Ministerul Justiției a anunțat, luni, propunerile de numire pentru ocuparea funcțiilor de conducere în parchetele din sistemul de justiție.