Opt state membre UE cer măsuri suplimentare pentru a consolida pregătirea împotriva ameninţărilor

62531085

Opt state membre ale Uniunii Europene au cerut, joi, într-o declaraţie comună, măsuri suplimentare pentru a consolida pregătirea în faţa ameninţărilor militare, hibride, teroriste şi infracţionale, transmite EFE.

Textul miniştrilor de interne, pregătire civilă şi rezilienţă din Belgia, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda şi Suedia, care a fost difuzat de surse diplomatice, subliniază "urgenţa imediată" de a asigura o UE "pregătită şi rezilientă".

În declaraţie se arată că UE trebuie, "în mod individual şi colectiv, să adopte măsuri suplimentare" în faţa "ameninţărilor în creştere", printre care le menţionează pe cele militare, hibride, teroriste şi infracţionale.

Declaraţia mai menţionează, de asemenea, manipularea din exterior, interferenţa şi alte "întreruperi" cauzate de dezastre naturale sau provocate de om, "de asemenea în contextul evenimentelor geopolitice şi climatologice", şi subliniază necesitatea unei abordări care să implice "întreaga societate".

Crize transfrontaliere

Ţările semnatare recunosc că pregătirea şi rezilienţa sunt competenţe ale statelor membre, dar reamintesc că "crizele au devenit din ce în ce mai transfrontaliere şi intersectoriale" şi că complexitatea lor creşte, la fel ca şi nevoia unei acţiuni europene "coordonate".

"Ritmul acţiunilor noastre", spun semnatarii, "ar trebui să se alinieze cu urgenţa provocărilor pe care le avem în faţă".

Cele opt ţări subliniază că o consolidare a pregătirii şi a rezilienţei UE "necesită eforturi din partea statelor membre şi a instituţiilor europene" şi, în acest context, se angajează să consolideze acţiunile necesare.

Indică, în acest sens, că vor lucra pentru o abordare multidisciplinară coordonată, "dezvoltând şi implementând o agendă comună de coaliţie". Astfel, îşi vor concentra eforturile, spun ele, pe "împuternicirea cetăţenilor" ca esenţă a pregătirii şi a rezilienţei, printr-o abordare intersectorială, care abordează toate pericolele existente şi "reuneşte o gamă largă de instrumente destinate să avertizeze, să protejeze şi să ducă la conştientizare".

Evaluarea riscurilor: o prioritate pentru Uniunea Europeană

Vorbeşte, de asemenea, despre optimizarea şi integrarea "evaluării riscurilor şi a ameninţărilor" în vederea unei integrări într-o evaluare cuprinzătoare la nivel european, care să conducă la o "percepţie comună" şi la o pregătire mai bună.

În final, declaraţia se referă la necesitatea unei conştientizări a situaţiei şi a unei gestionări a crizelor în cadrul ţărilor membre şi la nivelul UE printr-un schimb mai mare de informaţii şi întărind instrumentele deja existente, precum Centrul de Coordonare a Răspunsului la Situaţii de Urgenţă al UE.

Articol recomandat de sport.ro
Istvan Kovacs, făcut praf după ultimul meci din Champions League! Ce ar fi spus arbitrul român
Istvan Kovacs, făcut praf după ultimul meci din Champions League! Ce ar fi spus arbitrul român
Citește și...
Vladimir Putin declară că armata rusă a început crearea unei zone de securitate în nordul Ucrainei

Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat joi că armata rusă a început să creeze o zonă de securitate la frontiera cu Ucraina, care ar include teritorii ale regiunilor Sumî şi Harkov din nordul Ucrainei, relatează agenţiile de presă EFE şi Unian.

 

Armata nord-coreeană trage mai multe rachete de croazieră către Marea Japoniei

Armata nord-coreeană anunţă că Phenianul a tras joi, către mare, o salvă de rachete de croazieră, detectate de armata sud-coreeană în apropierea provinciei nord-coreene Hamgyong de Sud, relatează AFP.

Raport spaniol: Kremlinul a desfăşurat campanii de dezinformare pentru a influența alegerile din alte ţări, precum România

Un raport confidenţial al serviciilor de securitate naţională din Spania arată că Rusia a desfăşurat campanii de dezinformare după inundațiile din 2024, vizând subminarea încrederii în instituțiile democratice și sprijinul oferit Ucrainei.

Recomandări
Legea integrității a fost votată cu amendamentul Fritz. Senatorii au adoptat proiectul de care depind 770 de milioane de euro

Senatorii au adoptat prin vot Legea ANI, cunoscută și drept ”Legea integrității”, care este jalon în PNRR și de care depind aproximativ 770 de milioane de euro pentru România, termenul fiind 31 august. Senatul este cameră decizională.

Noi modificări la legea salarizării. Ce s-a schimbat în ultima variantă - surse

Noua variantă a proiectului legii salarizării bugetarilor aduce mai multe modificări față de forma anterioară, în special în ceea ce privește modul de calcul și control al sporurilor și finanțarea creșterilor salariale din sănătate.

Vești bune. Debitul Dunării este în creștere la intrarea în țară. Ce se întâmplă la Cernavodă

În timp ce România se confruntă cu o secetă prelungită care a afectat grav culturile agricole și rezervele de apă, iar centrala de la Cernavodă a fost oprită, Dunărea dă semne de revenire.