Mobilizare uriaşă în Germania împotriva extremei drepte, cu trei săptămâni înainte de alegerile parlamentare
Zeci de mii de manifestanţi au ieşit în stradă duminică, în centrul Berlinului, pentru a face apel la rezistenţă în faţa apropierii care a început săptămâna aceasta între dreapta şi extrema dreaptă din Germania, informează AFP.
Împotriva acestui "pact cu diavolul", mobilizarea din apropierea Bundestagului, parlamentul german, a fost masivă: 160.000 de oameni conform poliţiei, 250.000 potrivit organizatorilor.
Scopul este "să facem cât mai mult zgomot posibil pentru a chema partidele care se autointitulează 'democratice' să protejeze această democraţie", a explicat pentru AFP Anna Schwarz, o protestatară.
"Nu mai putem privi în altă parte, e prea grav", a spus tânăra de 34 de ani, care afirmă că este prima dată când participă la o manifestaţie politică.
Mobilizarea este în mod clar îndreptată împotriva candidatului conservator la funcţia de cancelar, şi favorit în sondaje, Friedrich Merz, care a început săptămâna aceasta o apropiere spectaculoasă de formaţiunea de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), încălcând un tabu politic de după război.
Până acum, partidele tradiţionale au refuzat orice cooperare la nivel naţional cu extrema dreaptă, în numele "cordonului sanitar" sau "zidului de protecţie" ridicat împotriva unei formaţiuni criticate în mod regulat pentru excesele sale antidemocratice.
Dar, săptămâna aceasta, Friedrich Merz s-a bazat mai întâi pe AfD pentru a promova miercuri o moţiune fără caracter obligatoriu în Camera Deputaţilor pentru a bloca toţi străinii fără acte la graniţă, inclusiv solicitanţii de azil.
Vineri, el a suferit apoi un eşec când nu a reuşit să facă acelaşi lucru cu privire la un proiect de lege care vizează restricţionarea imigraţiei. Dar această iniţiativă a marcat un nou punct de cotitură.
"Vineri, am fost foarte nervoasă, mi-am petrecut ziua cu prietenii urmărind dezbaterile din Bundestag. A vedea în direct CDU vorbind şi apoi AfD aplaudând şi invers este înfricoşător", a spus o "activistă queer" în vârstă de 33 de ani.
"Astăzi, trebuie să arătăm că noi, cei care apărăm democraţia, suntem mai mulţi decât ei", a adăugat tânăra, liniştită de prezenţa mare a berlinezilor la protest.
"Suntem zidul de protecţie" au scandat manifestanţii, pe ale căror pancarte scria "Ruşine să îţi fie, CDU", "Merz fără inimă" sau "Fără Merz în februarie", cu referire la alegerile legislative de la 23 februarie.
Manifestaţia s-a îndreptat apoi către sediul partidului conservator.
Unul dintre foarte puţinii deputaţi ai CDU care s-a răzvrătit împotriva unui început de apropiere de AfD şi care nu a urmat instrucţiunile de vot ale partidului, Michel Friedman le-a vorbit manifestanţilor pentru a reaminti "promisiunea" scrisă în Constituţia germană: "Demnitatea fiinţei umane este inviolabilă".
"Partidul urii (AfD - n.red.) este o problemă fundamentală în această ţară", a spus alesul care a părăsit CDU.
Peste 220.000 de oameni au manifestat încă de sâmbătă în marile oraşe ale ţării, precum Hamburg, Leipzig, Koln şi Stuttgart, conform cifrelor culese de postul public de televiziune ARD.
Cancelarul social-democrat Olaf Scholz a avertizat că AfD şi CDU şi-ar putea uni forţele în curând pentru a guverna ţara, aşa cum s-a întâmplat în alte state.
Chiar dacă Friedrich Merz respinge orice idee privind o coaliţie guvernamentală naţională cu AfD, "şi-a încălcat deja cuvântul săptămâna trecută, prin urmare cum putem avea încredere în el?", a spus pentru AFP Matina Beibel, o manifestantă de la Berlin.
Pe afişul ei, ea a înlocuit "D" din denumirea partidului, CDU, cu cuvântul "Discreditat".
Chiar şi fosta cancelară Angela Merkel, din acelaşi partid cu Friedrich Merz, a ieşit joi din tăcerea sa obişnuită, spunând că decizia este o "greşeală".
Ofensiva conservatorilor asupra imigraţiei vine după un recent caz de agresiune mortală cu cuţitul la Aschaffenburg (vest), comisă de către un afgan, ultimul incident dintr-o serie de acte violente care implică străini, ce au stârnit mare emoţie în ţară.
Friedrich Merz, al cărui partid este creditat cu 30% din intenţiile de vot, speră că politica sa mai dură privind imigraţia îi va convinge pe alegătorii tentaţi să voteze cu AfD să-i susţină pe conservatori.
Oponenţii săi prevăd că acest lucru va duce însă la întărirea în continuare a extremiştilor. AfD este creditat cu 20-22% din intenţiile de vot în sondaje, situându-se pe locul al doilea.
