Mesajul transmis de Mark Rutte la finalul summitului NATO. Ce a spus despre liderul de la Kremlin

Declaraţia finală a summitului NATO de la Haga include o frază în care liderii promit continuarea sprijinului pentru Ucraina şi menţionează:

„Securitatea Ucrainei contribuie la securitatea noastră". Textul nu condamnă însă în mod direct Rusia. Totuşi, într-un paragraf separat este menţionată „ameninţarea pe termen lung reprezentată de Rusia pentru securitatea euro-atlantică”.

Întrebat în mod repetat despre Putin în conferinţa de presă după summit, şeful NATO, Mark Rutte şi-a arătat destul de clar părerea: „Nu mi-am schimbat părerea despre Vladimir Putin. Nu am încredere în el”.

„Desigur, am avut o mulţime de contacte cu el personal, atunci când am avut situaţia teribilă cu zborul MH-17 al companiei aeriene malaeziene, care a fost doborât din aer de Rusia în iulie 2014, iar Putin mi-a spus că el nu este prezent în Donbas şi că nu are treabă în Ucraina, şi tot aşa. Toate acestea au fost minciuni”, a punctat Rutte.

Întrebat despre influenţa pe care Putin a avut-o asupra acestui summit, el a spus: „Uitaţi-vă ce a reuşit Putin. A vrut să dezbine Occidentul, iar acum Finlanda şi Suedia au aderat la NATO. El a vrut să divizeze Occidentul, iar acum ne-am angajat la o ţintă de cheltuieli de 5%. Aşa că nu poate fi foarte fericit şi nu ar trebui să fie foarte fericit”, a punctat secretarul general al NATO.

El a avertizat însă că Rusia nu trebuie privită cu naivitate.

„Ei bine, să nu fim naivi cu privire la Rusia. Desigur, poartă acest război total neprovocat împotriva Ucrainei, dar, în acelaşi timp, şi acest lucru este ceea ce am auzit din surse deschise de la mulţi lideri militari de rang înalt din Europa, inclusiv de la şeful apărării din Germania, îşi construiesc forţele armate şi îşi reconstituie forţele armate într-un asemenea ritm încât ar putea fi gata în trei, cinci sau şapte ani să atace NATO”, a spus Rutte.

„Ştim că există această ameninţare a Rusiei, pe termen scurt, pe termen lung, indiferent, dar ameninţarea Rusiei există şi trebuie să ne asigurăm că ne putem apăra şi de aceea facem acest lucru”, a subliniat el. De aceea, trebuie să ne asigurăm că Ucraina are ceea ce este necesar pentru a-l opri pe Putin să încerce din nou, a arătat Rutte.

În ceea ce priveşte Ucraina, Rutte a spus că aliaţii angajează o sumă record de ajutor pentru ţară, potrivit cifrelor din prima jumătate a anului.

„Evident, lucrăm cu toţii şi la încheierea unui acord de pace sau a unei încetări a focului pe termen lung, iar apoi trebuie să ne asigurăm că Ucraina are ceea ce îi trebuie pentru a-l împiedica pe Vladimir Vladimirovici Putin să mai încerce vreodată acest lucru în viitor", a adăugat Rutte.

Şeful NATO a subliniat că aliaţii „au pus bazele unei NATO mai puternice, mai echitabile şi mai letale”, iar noul plan de investiţii marchează „un salt cuantic” în cheltuielile pentru apărare.

„Aceasta înseamnă că, indiferent de provocările cu care ne confruntăm, fie din partea Rusiei sau a terorismului, atacurilor cibernetice, sabotajului sau concurenţei strategice, această alianţă este şi va rămâne pregătită, dispusă şi capabilă să apere fiecare centimetru de teritoriu aliat şi să se asigure că miliardul nostru de oameni poate continua să trăiască în libertate şi securitate", a punctat Mark Rutte.

Liderii NATO s-au angajat să investească anual 5% din PIB în cheltuieli legate de apărare şi securitate până în 2035, „pentru a se asigura că obligaţiile individuale şi colective” sunt îndeplinite, conform textului final al Declaraţiei summitului de la Haga.

Declaraţia prevede că membrii vor prezenta „planuri anuale” care să dovedească „o cale credibilă şi progresivă pentru atingerea acestui obiectiv”, cu o revizuire mai cuprinzătoare a progreselor înregistrate în 2029.

Declaraţia în cinci puncte include, de asemenea, un paragraf care reafirmă „angajamentul ferm al celor 32 de ţări faţă de apărarea colectivă, astfel cum este consacrat în Articolul 5 din Tratatul de la Washington - că un atac asupra unuia este un atac asupra tuturor”.

Precizarea este importantă, după ce preşedintele Donald Trump a făcut declaraţii ambigue înaintea summitului în ceea ce priveşte fermitatea cu care SUA ar respecta Articolul 5, spunând că acesta are definiţii „largi”.

Articol recomandat de sport.ro

Ce lovitură! Vor să aducă Barcelona în România pentru inaugurarea stadionului