Marine Le Pen ameninţă că va răsturna guvernul Franţei, după ce premierul a propus eliminarea a două sărbători legale
Şefa extremei drepte din Franţa, Marine Le Pen, a promis, marţi, că va răsturna guvernul, dacă premierul nu renunţă la bugetul redus agresiv, care propune inclusiv eliminarea a două sărbători legale importante, relatează POLITICO.
Dacă Le Pen va continua demersurile şi va iniţia o moţiune de cenzură, preşedintele Emmanuel Macron riscă să piardă încă un premier în toamnă, intrând într-un impas politic care face ca Franţa să pară din ce în ce mai greu de guvernat.
„Acest guvern preferă să atace poporul francez, lucrătorii şi pensionarii decât să elimine risipa”, a scris Le Pen pe X, în timp ce Bayrou prezenta un program de austeritate bugetară cu reduceri în valoare de 43,8 miliarde de euro, menit să reducă datoria publică a Franţei de 3,3 trilioane de euro şi să combată deficitul persistent ridicat.
„Dacă Francois Bayrou nu îşi revizuieşte planurile, vom vota pentru o moţiune de cenzură împotriva sa”, a ameninţat Marine Le Pen, şefa grupului parlamentar al RN în parlamentul francez.
Partidul de extremă dreapta al lui Le Pen, Rassemblement National (Reuniunea Naţională, RN), este cel mai popular partid politic din ţară şi vizează să câştige preşedinţia în 2027.
Într-o conferinţă de presă de două ore, prezentată ca „momentul adevărului”, Bayrou a propus reducerea a mii de locuri de muncă din serviciile publice, tăierea cheltuielilor pentru sănătate cu 5 miliarde de euro şi îngheţarea salariilor unor angajaţi din administraţia publică, precum şi a prestaţiilor sociale, inclusiv a pensiilor, care sunt de obicei ajustate anual în funcţie de inflaţie.
Ideea care stârneşte cea mai mare furie
Dar ideea care ar putea stârni cea mai mare furie este propunerea lui Bayrou de a elimina două dintre cele 11 zile libere, declarate sărbători legale, din Franţa. El a identificat a doua zi de Paşti şi Ziua Victoriei în Europa (8 mai) ca două potenţiale exemple de zile în care oamenii n-ar mai sta acasă, ci ar trebui să vină la muncă.
Propunerea lui Bayrou în legătură cu eliminarea unor zile libere este menită să crească producţia economică, împiedicând lucrătorii francezi să profite de o serie de săptămâni scurte de lucru create de o serie de sărbători legale care se succed în perioada de sfârşitului lunii aprilie, mai şi până la începutul lunii iunie.
„Trebuie să muncim mai mult ca naţiune”, a declarat Bayrou.
Deşi premierul centrist a încercat să prezinte această măsură ca un act de sacrificiu colectiv pentru binele comun, eliminarea zilelor libere riscă să-i înfurie pe alegătorii francezi, care sunt profund ataşaţi de sistemul de protecţie socială foarte generos în comparaţie cu alte democraţii occidentale, precum Statele Unite.
Cea mai recentă schimbare majoră a modelului de asistenţă socială din Franţa, legea care ridică vârsta de pensionare, din 2023, a stârnit proteste masive şi rămâne profund nepopulară.
Deşi guvernul lui Bayrou promisese că nu va majora impozitele, premierul a declarat că guvernul va solicita o „contribuţie de solidaritate” din partea persoanelor cu venituri mari.
Apărarea va fi unul dintre puţinele domenii scutite de reduceri, Bayrou confirmând că bugetul apărării va creşte chiar, cu 6,5 miliarde de euro anul viitor.
„La mila opoziţiei”
Parlamentarii nu vor dezbate oficial propunerile până după vacanţa de vară, dar planurile lui Bayrou par deja să ameninţe supravieţuirea guvernului său minoritar, care are nevoie de sprijinul tacit a cel puţin unui actor important din opoziţie – rol pe care Rassemblement National l-a jucat în ultimele săptămâni.
Deputaţi proeminenţi din rândul Verzilor, al socialiştilor de centru-stânga şi al extremei stânga (France Insoumise) s-au pronunţat deja împotriva bugetului pentru 2026. RN a declarat luna trecută că va aştepta prezentarea bugetului pentru a decide soarta guvernului, iar după ce Bayrou şi-a dezvăluit marţi planurile de cheltuieli, RN le-a criticat rapid.
Preşedintele RN, Jordan Bardella, a calificat eliminarea sărbătorii publice din 8 mai drept „un atac direct” la adresa istoriei Franţei, iar cea mai proeminentă voce a partidului de extremă dreapta în chestiuni bugetare, Jean-Philippe Tanguy, a declarat că Bayrou „arată efectiv degetul” francezilor.
Bayrou pare conştient că reţeta sa pentru problemele financiare ale Franţei i-ar putea costa funcţia. El a declarat marţi că guvernul ştie că rămâne „la mila opoziţiei” şi că s-ar putea să nu reuşească să-şi impună planul.
Moştenirea lui Macron
Preşedintele Emmanuel Macron i-a încredinţat lui Bayrou sarcina de a repara finanţele publice prin bugetul pentru 2026, după ce propria sa iniţiativă de a convoca alegeri legislative anticipate, anul trecut, a dus la formarea unui parlament prea divizat pentru a aborda problema cheltuielilor în creştere ale ţării.
Dacă Bayrou nu reuşeşte, o nouă criză politică ar putea declanşa mai multe retrogradări ale ratingurilor de credit ale Franţei şi ar putea creşte costul plăţilor pentru dobânzi, care, cu peste 60 de miliarde de euro, vor deveni deja cea mai mare cheltuială bugetară.
În ultimii doi ani ai celui de-al doilea mandat al său, deteriorarea dramatică a finanţelor publice, care a lăsat Franţa cu cel mai mare deficit bugetar din zona euro, ar putea păta moştenirea lui Macron. Un outsider politic, el a fost ales pentru prima dată în 2017 pe baza promisiunilor de a depăşi clivajul dintre dreapta şi stânga şi de a moderniza a doua cea mai mare economie din zona euro prin reduceri de taxe şi reforme favorabile creşterii.
Crizele succesive - de la proteste, la COVID-19 şi inflaţia galopantă - au arătat totuşi că nu a reuşit să schimbe obiceiul ţării de a cheltui prea mult.
Bayrou îşi propune să reducă deficitul bugetar de la 5,4% din PIB în acest an la 4,6% în 2026, vizând în cele din urmă limita UE de 3% a deficitului bugetar până în 2029.
„Este ultima oprire înainte de prăpastie, înainte să fim striviţi de datorie”, a avertizat Bayrou marţi.
