Marele refuz de care se lovește Ucraina din partea SUA. Ce nu au voie să facă ucrainenii în războiul cu Rusia

"Nu cred că există o anumită capabilitate care să poată fi decisivă" în acest război, a explicat Austin la încheierea unei noi întâlniri a Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei, care a reunit baza aeriană Ramstein din Germania ţările ce oferă Ucrainei ajutor militar în războiul cu Rusia.

Situaţia prezentă de pe câmpul de luptă arată că Rusia deja şi-a mutat la baze din afara razei de acţiune (de 300 de kilometri) a rachetelor americane ATACMS unele dintre avioanele folosite în lansarea bombelor ghidate cu planare, o armă cu mare putere distructivă folosită de armata rusă împotriva poziţiilor ucrainene pe frontul din interiorul Ucrainei.

Cât despre argumentul preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit căruia există în Rusia multe ţinte strategice pe care Ucraina le-ar putea lovi dacă ar primi rachete cu rază mai lungă de acţiune, Lloyd Austin a spus că există şi alte modalităţi de atac asupra unor asemenea ţinte, cum ar fi de pildă dronele, pe care Ucraina de altfel chiar le foloseşte pentru atacuri în profunzimea teritoriului rus, îndeosebi asupra rafinăriilor, depozitelor petroliere şi bazelor aeriene.

Fără noi progrese pe front

"Cred că în viitorul previzibil ne vom asigura că ne concentrăm în continuare pe ajutorul prin care Ucraina să-şi poată apăra în mod eficient teritoriul", a indicat secretarul american al apărării, care a anunţat un nou pachet de ajutor militar al SUA destinat Ucrainei, în valoare de 250 de milioane de dolari.

Citește și

Șeful NATO a venit cu soluția pentru încheierea războiului din Ucraina. Propunerea lui Stoltenberg ar putea înfuria Kremlinul

„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

Preşedintele Zelenski a participat la reuniunea de la Ramstein şi a cerut acolo noi resurse militare pentru a face faţă atacurilor aeriene şi ofensivei ruse intensificate în estul Ucrainei, în timp ce armata ucraineană trebuie să susţină în paralel şi ofensiva sa proprie lansată în urmă cu o lună în provincia rusă de graniţă Kursk.

În urma acestei incursiuni lansate pe 6 august, armata ucraineană a înaintat câteva zeci de kilometri în interiorul Rusiei. Armata rusă, care nu se aştepta la o asemenea operaţiune şi era slab desfăşurată în provincia Kursk, a trimis între timp întăriri şi a stabilizat acest nou front, unde în ultima vreme nu s-au mai înregistrat evoluţii semnificative. Armata ucraineană nu pare să mai fi reuşit acolo progrese suplimentare, dar nici armata rusă nu a reuşit să recâştige din teritoriul rus căzut sub control ucrainean, informează Agerpres.

Zelenski susţine că armata sa controlează circa 100 de aşezări în provincia rusă Kursk şi că prin această ofensivă a forţat Rusia să mute zeci de mii de soldaţi de pe frontul din estul Ucrainei. De partea sa, preşedintele rus Vladimir Putin estimează că prin angajarea în această ofensivă a unora dintre cele mai bine instruite şi bine echipate unităţi, Kievul şi-a slăbit forţele de pe frontul ucrainean, ceea ce a a permis Rusiei să obţină noi progrese în estul Ucrainei.

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5