Marea temere a NATO după ce Polonia a anunțat că vrea să doboare rachete rusești. Mesajul transmis de Geoană

„A fi membru al NATO nu înlocuieşte responsabilitatea fiecărei ţări de a-şi proteja propriul spaţiu aerian - aceasta este datoria noastră constituţională”, a declarat ministrul polonez de externe Radoslaw Sikorski pentru Financial Times (FT). „Personal, sunt de părere că, atunci când rachetele ostile sunt pe punctul de a intra în spaţiul nostru aerian, ar fi legitim să ne apărăm pentru că, odată ce au intrat în spaţiul nostru aerian, riscul ca resturile să rănească pe cineva devine semnificativ”, a spus el.

Aceste declaraţii vin la o săptămână după ce un „aparat zburător” - probabil o dronă rusească de origine iraniană - a intrat pe teritoriul Poloniei în momentul unor lovituri ruseşti masive asupra Ucrainei vecine. Pierdută de radar, drona nu a fost încă găsită.

Varşovia a raportat cel puţin alte două cazuri de rachete ruseşti care au intrat pe teritoriul polonez în trecut. Luni, în urma unui nou val de lovituri ruseşti masive împotriva Ucrainei, forţele aeriene poloneze şi-au mobilizat din nou avioanele.

Dronele ruseşti s-au abătut recent şi asupra spaţiului aerian al României, menţionează Financial Times.

Kievul face presiuni

Potrivit lui Radoslaw Sikorski, Kievul este în favoarea unor astfel de operaţiuni propuse de Varşovia. „Ucrainenii ne-au spus: Sunteţi bineveniţi”, a declarat el pentru FT .

Polonia a semnat un acord bilateral de securitate cu Ucraina la începutul acestei veri, în care cele două ţări s-au angajat să examineze „fezabilitatea unei posibile interceptări în spaţiul aerian al Ucrainei a rachetelor şi UAV-urilor lansate în direcţia teritoriului Poloniei, în urma procedurilor necesare convenite de statele şi organizaţiile implicate”.

Radoslaw Sikorski a discutat problema cu secretarul general demisionar al NATO, Jens Stoltenberg, în martie, dar, potrivit unui oficial de rang înalt al NATO, Stoltenberg a „reamintit atunci că NATO şi-a sporit considerabil vigilenţa şi şi-a consolidat poziţiile pe flancul estic al Alianţei, în special în Polonia”.

NATO se teme că propunerea Poloniei ar putea să o antreneze şi mai mult în războiul ruso-ucrainean. Unii oficiali occidentali spun că o astfel de politică ar estompa liniile roşii privind intervenţia occidentală şi ar putea provoca represalii din partea Rusiei.

Kievul a făcut presiuni asupra aliaţilor săi occidentali pentru a se implica mai mult în război, inclusiv prin furnizarea de acoperire aeriană deasupra vestului Ucrainei de la baterii situate pe teritoriul NATO. De asemenea, a făcut presiuni repetate asupra aliaţilor săi pentru a impune o zonă de interdicţie aeriană deasupra Ucrainei.

NATO a respins astfel de apeluri, afirmând că ar putea intra în conflict direct cu forţele ruse.

Geoană: "Polonezii se consultă întotdeauna cu aliații"

Mircea Geoană, adjunctul secretarului general al NATO, a declarat pentru FT: „Trebuie să facem tot ce putem pentru a ajuta Ucraina şi să facem tot ce putem pentru a evita escaladarea. Şi aici linia NATO este consecventă încă de la începutul războiului. Desigur, respectăm dreptul suveran al fiecărui aliat de a-şi asigura securitatea naţională. Dar, în cadrul NATO, ne consultăm întotdeauna înainte de a intra în ceva care ar putea avea consecinţe asupra noastră a tuturor - iar aliaţii noştri polonezi au fost întotdeauna impecabili în consultări în interiorul alianţei”, a adăugat Geoană.

Cu toate acestea, mulţi ucraineni sunt încrezători că poziţia NATO va evolua.

„Am văzut că unele linii roşii pot fi mutate”, a declarat Mîkola Nazarov, analist de securitate în cadrul think-tank-ului Globsec din Kiev, referindu-se la deciziile capitalelor occidentale de a trimite rachete cu rază lungă de acţiune, tancuri moderne şi avioane de luptă F-16.

„Ucrainenii fac multe presiuni pentru a permite Poloniei să intervină şi pentru că Ucraina nu are resursele aeriene pentru a-şi acoperi bine tot teritoriul, în special acum în vestul Ucrainei”, a explicat analistul.

Greșeală făcută de NATO

Pe de altă parte, în interviul pentru FT, Sikorski a declarat că este prea devreme pentru a judeca succesul militar al incursiunii Ucrainei în regiunea Kursk din vestul Rusiei, care a început pe 6 august. Dar el a salutat ofensiva ca o modalitate de a-i produce un şoc preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin, şi de a-i arăta că „victima nu face întotdeauna ceea ce te aştepţi”. Sikorski a adăugat: „Nu doar Ucraina, ci întregul Occident ar trebui să îl ţină pe Putin în dezechilibru, iar una dintre greşelile pe care partea noastră le-a făcut în mod constant a fost să îi spună lui Putin în avans ce vom face sau nu - şi de aceea rezultatul acestei incursiuni este mult mai bun decât contraofensiva de anul trecut, care a fost atât de uşor de anticipat şi, prin urmare, de pregătit”, a arătat şeful diplomaţiei poloneze.

Înaintea alegerilor prezidenţiale din SUA, Sikorski a sugerat că politicienii europeni ar trebui să facă mai mult pentru a convinge publicul american şi politicienii săi că Europa nu a rămas în urmă în ceea ce priveşte contribuţia la securitatea internaţională. „Avem o poveste bună de spus: nu numai că cheltuim mai mult pentru apărare, dar, de fapt, cheltuim mai mult pentru Ucraina decât Statele Unite”, a spus el, adăugând la cheltuielile militare ajutorul financiar şi umanitar mai mare furnizat de Europa.

Articol recomandat de sport.ro

„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur