Mai multe cancelarii străine au contactat noua putere din Siria. Gruparea islamistă HTS, considerată „teroristă”
Cancelariile străine, iniţial prudente, îşi intensifică eforturile de a stabili contacte cu noua putere islamistă din Siria, la o săptămână după căderea regimului Bashar al-Assad, relatează AFP.
Aflat în vizită în Siria, trimisul special al ONU pentru Siria, Geir Pedersen, s-a întâlnit cu Abu Muhammad al-Jolani, liderul grupării islamiste radicale Hayat Tahrir al-Sham (HTS), care conduce coaliţia de grupuri rebele care l-a înlăturat de la putere pe Assad, a anunţat coaliţia pe canalul său Telegram.
„Trebuie să ne asigurăm că Siria primeşte mai mult ajutor umanitar imediat pentru populaţie şi pentru toţi refugiaţii care doresc să se întoarcă”, a declarat Pedersen, a cărui vizită este prima efectuată de un înalt oficial ONU de la fuga lui Assad în Rusia.
La 8 decembrie, coaliţia rebelă a intrat în Damasc şi a anunţat răsturnarea guvernului, după o ofensivă fulgerătoare care i-a permis să cucerească o mare parte a ţării în 11 zile. Assad a fugit la Moscova.
HTS, fosta ramură siriană a al-Qaida, susţine că a abandonat jihadismul, dar este încă clasificată drept "teroristă" de mai multe capitale occidentale, inclusiv Washington, potrivit News.ro.
Mai multe ţări şi organizaţii au salutat căderea lui Assad, dar au declarat că aşteaptă să vadă cum vor trata noile autorităţi musulmane sunnite minorităţile din această ţară multietnică şi multiconfesională.
Între timp, mai multe ţări au anunţat că au stabilit contacte cu autorităţile.
După Washington sâmbătă, Regatul Unit, prin şeful diplomaţiei sale David Lammy, a anunţat duminică faptul că a stabilit "contacte diplomatice" cu HTS, clasificată ca organizaţie de Londra.
La rândul său, Franţa a anunţat că trimite marţi o misiune diplomatică la Damasc, prima din ultimii 12 ani, pentru a „stabili primele contacte” cu noile autorităţi.
Doha a anunţat marţi redeschiderea ambasadei sale în Siria, după ce o delegaţie qatariotă a sosit duminică în ţară şi s-a întâlnit cu noile autorităţi.
Turcia, un actor important în conflictul din Siria şi susţinător al noilor autorităţi, îşi redeschisese deja sâmbătă ambasada de la Damasc, după mai bine de 12 ani.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi-a anunţat, la rândul său, intenţia de a furniza Siriei cereale şi alte produse agricole în scopuri umanitare.
După 50 de ani de dominaţie nemijlocită a clanului Assad şi de represiune necruţătoare, noile autorităţi încearcă să aducă asigurări comunităţii internaţionale.
Noul prim-ministru însărcinat cu tranziţia, Mohammad al-Bashir, a promis să „garanteze drepturile tuturor”, în timp ce sirienii încearcă să îşi reia viaţa normală.
Duminică, unii elevi s-au întors la şcoală în capitală, unde universităţile şi-au redeschis, de asemenea, porţile.
„Ne simţim eliberaţi! În sfârşit, putem spune ce gândim fără să ne fie frică”, a declarat Yasmine Chehab, studentă la literatură engleză la Universitatea din Damasc.
Magazinele şi întreprinderile s-au redeschis, de asemenea. Şi duminică a fost celebrată slujba în Catedrala Doamnei Noastre a Adormirii din Damasc, în prezenţa a numeroşi credincioşi.
„Slavă Domnului, situaţia noastră este bună”, a declarat Ibtissam al-Khouli, unul dintre credincioşi, pentru AFP. „Toată lumea se simte bine, nu există teamă”.
Însă fiecare zi care trece de la căderea regimului Assad dă naştere şi unor descoperiri macabre, mărturii ale celor mai grave abuzuri ale puterii destituite.
Locuitorii s-au adunat la morga spitalului al-Moujtahed din Damasc după ce luptătorii HTS au adus 35 de cadavre, dintre care 21 au fost deja identificate de familiile lor.
Cu fotografiile tinerilor dispăruţi în mână, familiile s-au înghesuit în jurul celor 14 cadavre rămase.
„Îmi caut fiul”, spune Fatima Marakbawi, în vârstă de 40 de ani. „L-au luat acum 11 sau 12 ani. Acum nouă ani era în Saydnaya, acum nu mai este şi inima mea este frântă”.
Angajamente din partea noii puteri
În calitate de vecin al Siriei, Turcia a declarat că este „pregătită” să ofere ajutor militar în cazul în care noul guvern sirian îl solicită, potrivit ministrului apărării, Yaşar Güler.
Acesta a mai spus că noile autorităţi s-au angajat să „respecte toate instituţiile guvernamentale, ONU şi alte organizaţii internaţionale” şi au promis să raporteze orice urmă de arme chimice Organizaţiei pentru Interzicerea Armelor Chimice.
Un alt vecin al Siriei, Israelul, a aprobat duminică un plan de dublare a populaţiei din Înălţimile Golan siriene anexate, dar afirmă că nu are niciun interes să intre în conflict cu Siria după ce a preluat controlul asupra zonei tampon monitorizate de ONU care separă cele două ţări pe Înălţimile Golan.
Israelul a cucerit o parte din Înălţimile Golan din sud-vestul Siriei în timpul războiului arabo-israelian din 1967, înainte de a anexa teritoriul în 1981. Doar Statele Unite, în timpul primului mandat al lui Donald Trump, au recunoscut această anexare în 2019.
Atacuri israeliene intense au vizat, de asemenea, amplasamente militare din regiunea de coastă siriană Tartous duminică seara, potrivit Observatorului sirian pentru drepturile omului.
"Avioane de luptă israeliene au lansat lovituri" asupra mai multor locuri, inclusiv unităţi de apărare aeriană şi "depozite de rachete sol-sol", a declarat ONG-ul, referindu-se la "cele mai puternice lovituri din 2012" în această regiune de coastă, care găzduieşte o bază navală rusă.
Măcinată de aproape 14 ani de război devastator declanşat de reprimarea manifestaţiilor pro-democraţie, Siria este fragilizată de o economie distrusă şi de sancţiuni internaţionale.
