Lovitură pentru Ucraina. Surse: UE suspendă ajutorul financiar, din cauza legilor lui Zelenski împotriva „statului de drept”

62377574

Uniunea Europeană (UE) a informat guvernul Ucrainei, pe 24 iulie, prin canale diplomatice, că suspendă toată asistența financiară acordată Ucrainei până când vor fi restabilite competențele independente ale instituțiilor sale anticorupție.  

Această informație a fost confirmată de patru surse separate din administrație, diplomație și sistemul legislativ, potrivit unui articol publicat de Ekonomichna Pravda (EP), citat de publicația Kyiv Post.

Informația a fost publicată și de New York Times în 27 iulie, care a scris că Uniunea Europeană a transmis că va reține 1,5 miliarde de euro (sau 1,7 miliarde de dolari) dintr-un fond total de 4,5 miliarde de euro, a cărui acordare depinde de îndeplinirea standardelor de bună guvernare și care nu poate fi utilizat pentru achiziții militare.

”Decizia nu este însă definitivă, iar finanțarea poate fi restabilită dacă Ucraina îndeplinește anumite criterii.”

”Decizia UE a pus capăt unei săptămâni tumultoase pentru domnul Zelenski, care a promovat mai întâi în Parlament o măsură care a eliminat independența a două agenții anticorupție, stârnind proteste din partea liderilor străini, precum și a poporului ucrainean.

Apoi, el a schimbat cursul, prezentând Parlamentului un nou proiect de lege pentru a restabili independența agențiilor. Acest lucru a calmat protestele de stradă, dar nu a putut împiedica reducerea ajutorului UE, care fusese deja decisă pe baza unor orientări de lungă durată.” - a scris publicația americană.

CITIȚI ȘI: Comisia Europeană îi cere lui Zelenski să mențină independența instituțiilor anticorupție

„Totul a fost suspendat până la rezolvarea situației”, a declarat una dintre aceste surse pentru publicația ucraineană Ekonomichna Pravda.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat marți seara controversatul proiect de lege nr. 12414 din 23 iulie, plasând principalele agenții anticorupție ale țării – Biroul Național Anticorupție (NABU) și Parchetul Specializat Anticorupție (SAPO) – sub controlul Procurorului General, lipsindu-le efectiv de puterea de a investiga independent infracțiunile de corupție.

Ca răspuns la această măsură, UE a suspendat pachetele de finanțare esențiale necesare pentru finanțarea stabilității macrofinanciare și a proiectelor de investiții ale Ucrainei – partea UE din împrumutul Extraordinary Revenue Acceleration (ERA), susținut de profiturile provenite din activele rusești înghețate în valoare de aproximativ 20 de miliarde de dolari, împreună cu finanțarea din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare și a Băncii Europene de Investiții.  

Finanțarea în cadrul unui alt program cheie de asistență financiară al UE, programul ”Facilitatea pentru Ucraina”, ar putea fi, de asemenea, în pericol. Cu toate acestea, PE a raportat că legislația actuală a UE ar putea împiedica reținerea ajutorului financiar în cazul în care Ucraina nu îndeplinește așteptările.

Ucraina nu a reușit să finalizeze reformele necesare, punând în pericol finanțarea din cadrul Facilității pentru Ucraina. Însă, potrivit PE, prim-ministrul ucrainean Iulia Sviridenko a primit o scrisoare în care era avertizată că s-ar putea lua o decizie separată de suspendare a finanțării.

Conform raportului, guvernul de la Kiev se așteaptă la 18 miliarde de euro (20,9 miliarde de dolari) atât din Facilitatea pentru Ucraina, cât și din împrumuturile ERA. Până în prezent, UE a acordat doar 3,7 miliarde de euro (4,3 miliarde de dolari) în cadrul Facilității pentru Ucraina, din suma totală planificată de 12,5 miliarde de euro (14,5 miliarde de dolari).

În cadrul programului ERA, Ucraina a primit 8 miliarde de euro (9,2 miliarde de dolari) din angajamentul total de 18 miliarde de dolari.

Ce este programul „Facilitatea pentru Ucraina”

Facilitatea pentru Ucraina este un pachet financiar bazat pe rezultate, construit pe principiul „bani pentru reforme”. În loc să vireze pur și simplu fonduri, UE leagă plățile de o serie de repere de reformă – acțiuni specifice pe care factorii de decizie trebuie să le realizeze până la termenele stabilite - mai notează Kyiv Post.

Până în 2025, Ucraina îndeplinise toți indicatorii de reformă din cadrul Facilității pentru Ucraina. Cu toate acestea, în primul trimestru al acestui an, trei indicatori rămân neîndepliniți și altul este întârziat, ceea ce ar putea costa Ucraina aproximativ 1,5 miliarde de euro (1,7 miliarde de dolari) din ajutorul UE, potrivit unui raport al RRR4U, un consorțiu de ONG-uri ucrainene de prim rang, printre care Institutul de Cercetări Economice (IER), Dixi Group, Institutul de Analiză și Advocacy și Centrul pentru Strategie Economică (CES).

Raportul RRR4U a fost publicat la începutul lunii iulie, iar Ekonomichna Pravda a scris că UE a emis un alt avertisment după semnarea proiectului de lege privind NABU.

Ce trebuie să facă Zelenski ca să primească banii UE

Pentru a primi finanțarea reținută în prezent, legislatorii ucraineni și Zelenski ar trebui să restabilească independența NABU și SAPO față de potențialul abuz politic din partea procurorului general al Ucrainei, potrivit scrisorii menționate de PE. 

După publicarea acestui articol, Nicolò Gasparini, purtătorul de cuvânt al Delegației UE în Ucraina, împreună cu un reprezentant al Ambasadei Franței, au contactat Kyiv Post și au declarat că decizia de a reține finanțarea este direct legată de performanțele slabe ale Ucrainei în cadrul programului Ukraine Facility.

Cu toate acestea, nici Gasparini, nici ambasada Franței în Ucraina nu au negat existența scrisorii trimise presupus lui Svyrydenko. 

„În acest caz specific, reducerea de 1,5 miliarde de euro [1,7 miliarde de dolari] nu are legătură cu evoluțiile de săptămâna trecută privind organismele anticorupție, ci se referă la a patra cerere de plată în cadrul Facilității pentru Ucraina”, a declarat Gasparini pentru Kyiv Post într-un e-mail.

El a adăugat că Ucraina a solicitat o reducere a tranșei următoarei plăți din cadrul Facilității pentru Ucraina. „Într-adevăr, pe 6 iunie, Ucraina a solicitat o plată parțială (3 miliarde de euro [3,5 miliarde de dolari]) în loc de 4,5 miliarde de euro [5,2 miliarde de dolari]”, a scris Gasparini.

Ucraina ar trebui să primească 4,5 miliarde de euro (5,2 miliarde de dolari) pentru cele 16 reforme necesare, dar Kievul a declarat că a îndeplinit doar 13, a scris el.

„Dintre cele trei reforme în curs, una este legea privind organizarea teritorială a autorităților executive (așa-numita „reformă de descentralizare”), iar alta este legea privind reforma ARMA. A treia reformă neîndeplinită se referă la selecția judecătorilor din cadrul Curții Supreme Anticorupție [HACC]”, a scris Gasparini. 

Plățile pentru reformele neimplementate sunt reținute pentru o perioadă de până la 12 luni, timp în care reformele pot fi implementate.

Președintele a înregistrat deja în mod oficial proiectul de lege pentru restabilirea independenței agențiilor anticorupție la Verkhovna Rada, iar acesta se așteaptă să fie adoptat și să primească aprobarea deplină a legislatorilor ucraineni pe 31 iulie. 

Nevoile de finanțare ale Ucrainei, de aproximativ 30 de miliarde de dolari, erau anterior estimate a fi acoperite integral pentru 2025, dar acum sunt puse în pericol. În plus față de această potențială provocare, finanțarea deficitului bugetar prevăzut al Ucrainei pentru 2026, de 46,3 miliarde de dolari, nu a fost încă convenită.  

Deoarece se preconizează că invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina va continua în 2026, când se spera anterior că se va încheia, Ucraina are nevoie de 17,7 miliarde de dolari doar pentru a-și finanța nevoile de apărare.

EP a estimat că eșecul restabilirii independenței NABU și SAPO ar putea costa 60 de miliarde de dolari în ajutor financiar pentru Kiev.  

Noul prim-ministru al Ucrainei, Svyrydenko, va solicita probabil finanțare suplimentară de la Fondul Monetar Internațional (FMI) și de la secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, în efortul său de a acoperi deficitul financiar cu care se confruntă Ucraina din cauza invaziei rusești în curs.

Articol recomandat de sport.ro
Ce face Kayla Simmons, la 30 de ani, după ce s-a lăsat de volei
Ce face Kayla Simmons, la 30 de ani, după ce s-a lăsat de volei
Citește și...
Iranul anunță că și-a prezentat ”un cadru viabil” pentru încetarea definitivă a războiului cu SUA

Ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a declarat sâmbătă că a prezentat un "cadru viabil" pentru a pune capăt definitiv războiului cu Statele Unite în timpul vizitei sale în Pakistan, pe care a descris-o ca fiind "foarte fructuoasă", relatează EFE.

Blocaj diplomatic: Trump oprește deplasarea lui Steve Witkoff și Jared Kushner pentru discuții cu Iranul

Preşedintele american Donald Trump a anunţat sâmbătă anularea deplasării negociatorilor săi, Steve Witkoff şi Jared Kushner, în Pakistan, unde urmau să participe la o a doua rundă de discuţii indirecte cu Iranul, informează EFE.

Viktor Orban își cedează mandatul de parlamentar. Susține că se va concentra pe „reorganizarea părții naționale”

Viktor Orban, liderul Fidesz-KDNP şi prim-ministru în exerciţiu, a declarat sâmbătă că va renunţa la mandatul câştigat în urma recentelor alegeri parlamentare din Ungaria, transmite MTI.

Recomandări
Războiul de la graniță. Ziua în care, pentru prima dată, o dronă a Rusiei cu încărcătură explozivă s-a prăbușit în România

Pentru prima dată de la începutul conflictului din Ucraina, o dronă cu încărcătură explozivă s-a prăbușit chiar într-un oraș din România. S-a întâmplat în Galați, iar autoritățile au intrat în alertă maximă.

Oficialii Iranului au plecat din Islamabad fără să mai aștepte sosirea emisarilor lui Donald Trump. Ce s-a întâmplat

Președintele iranian a cerut populației să scadă consumul de electricitate, semn că blocada impusă de americani asupra porturilor are consecințe drastice atât asupra producției de energie, cât și a veniturilor statului. 

De ce nu a putut fi doborâtă drona rusească ajunsă în Galați. Armata anunță rearanjarea apărării la granița cu Ucraina

Ministrul Apărării a anunțat că Armata analizează rearanjarea sistemelor de apărare ale României de la granița cu Ucraina, după ce o dronă rusească s-a prăbușit în orașul Galați. Drona nu a putut fi doborâtă pentru că zbura la altitudine prea mică.