Kimberly Guilfoyle, ambasadoarea Statelor Unite în Grecia şi fosta logodnică a lui Donald Trump Jr., i-ar fi cerut unui important donator republican să îi achite o datorie de 100.000 de dolari către American Express, în timp ce încerca să obţină confirmarea Senatului pentru postul diplomatic. Potrivit unei investigaţii publicate de The Wall Street Journal, Guilfoyle ar fi promis în schimb să îşi folosească relaţiile din administraţia Trump pentru a-l ajuta pe donator să îşi rezolve problemele fiscale şi juridice, notează News.ro.
Publicaţia americană susţine că a analizat sute de mesaje, e-mailuri şi documente care descriu relaţia dintre Guilfoyle şi Eric Deters, un fost avocat şi candidat republican din Kentucky, în vârstă de 63 de ani, care a finanţat de-a lungul timpului evenimente şi campanii asociate familiei Trump.
Într-un mesaj transmis prin aplicaţia Signal la 3 iulie 2025, cu şase zile înaintea audierii sale în Senat, Guilfoyle i-ar fi cerut lui Deters să vireze urgent 100.000 de dolari direct către American Express, explicându-i că această modalitate de plată nu ar lăsa urme vizibile ale tranzacţiei. Ea i-ar fi trimis inclusiv instrucţiunile de plată şi ar fi insistat ca transferul să fie realizat în aceeaşi zi.
Deters a refuzat să efectueze plata, susţinând că o asemenea cheltuială i-ar pune în pericol căsnicia. El a declarat ulterior că Guilfoyle îi promisese sprijin necondiţionat în relaţia cu administraţia Trump dacă îi achita datoria, dar că nu obţinuse niciun rezultat concret în urma intervenţiilor acesteia.
Relaţia financiară dintre cei doi începuse cu mai mulţi ani înainte. Deters afirmă că i-a plătit lui Guilfoyle aproximativ 300.000 de dolari pentru participarea la evenimentele sale politice Freedom Fest, organizate în Kentucky începând din 2020. El susţine că i-a mai plătit 200.000 de dolari lui Donald Trump Jr. şi 100.000 de dolari lui Eric Trump pentru apariţii similare. Separat, în 2022, a donat 125.000 de dolari unui comitet politic care îl susţinea pe Donald Trump.
După victoria lui Trump în alegerile prezidenţiale din noiembrie 2024, Deters a început să solicite sprijinul lui Guilfoyle pentru mai multe probleme personale şi profesionale.
Una dintre acestea privea o investigaţie fiscală a IRS referitoare la deduceri declarate în 2020, în legătură cu vânzarea participaţiei sale într-o afacere de familie. Deters considera că verificările aveau motivaţii politice şi dorea să discute direct cu noul director al IRS, Billy Long.
Potrivit mesajelor analizate de WSJ, Guilfoyle i-a transmis personal lui Long o scrisoare redactată de Deters, subliniind că ea şi Donald Trump Jr. aveau o relaţie apropiată cu acesta. Ulterior, i-a comunicat donatorului că directorul IRS îi răspunsese şi că urma să discute cu el despre situaţia sa.
Deters solicitase, de asemenea, intervenţii la Departamentul Justiţiei pentru extrădarea din Pakistan a unui medic din Ohio, Abubakar Atiq Durrani, acuzat de efectuarea unor intervenţii chirurgicale inutile, inclusiv asupra copiilor. El urmărea şi declanşarea unei investigaţii împotriva companiei de asigurări MedPro Group, cu care se afla într-un litigiu. Compania îl acuzase, la rândul său, de şantaj şi ameninţări, acuzaţii respinse de Deters.
Guilfoyle i-ar fi promis că va încerca să intervină inclusiv pe lângă conducerea FBI şi Departamentul Justiţiei. Într-un mesaj, ea susţinea că miniştrii şi conducătorii principalelor instituţii federale îi răspundeau direct. Un purtător de cuvânt al FBI a negat însă că Guilfoyle ar fi făcut demersuri pe lângă directorul Kash Patel.
Investigaţia descrie şi o posibilă tranzacţie de un milion de dolari pentru facilitarea unei apariţii în emisiunea lui Tucker Carlson. Deters i-ar fi promis această sumă lui Guilfoyle dacă reuşea să îi obţină un interviu cu fostul prezentator Fox News, în care intenţiona să vorbească despre cazul medicului Durrani.
Mesajele arată că Guilfoyle a contactat persoane din anturajul lui Carlson, dar interviul nu s-a materializat. Carlson a declarat pentru WSJ că nu auzise niciodată de Deters şi că Guilfoyle nu avea nicio influenţă asupra selecţiei invitaţilor săi. El s-a declarat surprins de suma de un milion de dolari vehiculată pentru o asemenea apariţie.
Un alt element al investigaţiei îl reprezintă preocuparea repetată a lui Guilfoyle ca înţelegerile financiare să nu fie documentate în scris, mai ales după nominalizarea sa ca ambasador, în decembrie 2024.
În ianuarie 2025, ea l-ar fi avertizat pe Deters să nu mai trimită mesaje despre bani sau despre aranjamentele dintre ei, explicând că asemenea documente i-ar putea compromite numirea diplomatică. În iunie, după ce Deters i-a transmis un document în care preciza că îi plătise deja 300.000 de dolari fără să primească vreun favor, Guilfoyle i-ar fi cerut din nou să înceteze corespondenţa scrisă şi să o contacteze exclusiv prin Signal.
În aceeaşi perioadă, Deters a redactat o scrisoare în care compania sa recunoştea o datorie de 50.000 de dolari către Guilfoyle pentru servicii de consultanţă anterioare preluării funcţiei diplomatice. El susţine că documentul fusese solicitat chiar de aceasta, pentru a justifica eventualele plăţi.
Gazul american, Coridorul Vertical și criza Guvernului Bolojan
Totul a pornit de la dezvăluirile Wall Street Journal. Potrivit publicației americane, în luna martie, la o cină la Atena, ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, ar fi sugerat că americanii ar fi fost implicați în preconizata, la acea dată, cădere a Guvernului Bolojan și ar fi spus că "putem face asta oricărei țări". Felul în care a fost redată relatarea este contestat de avocatul ambasadoarei.
Tot în aceeași perioadă, și chiar cu câteva luni înainte, au existat o serie de evenimente referitoare la Coridorul Vertical de gaze. Este o rută care leagă Grecia de Bulgaria, România și mai departe de Ungaria, Slovacia, Moldova și Ucraina și care poate permite intrarea în regiune a gazului lichefiat american.
Dar pentru a pune lucrurile în context haideți să vedem cronologia evenimentelor.
Pe 16 ianuarie 2026, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, le cere președintelui Nicușor Dan și premierului Ilie Bolojan să susțină un acord guvernamental pentru cumpărarea de gaz natural lichefiat american. Invocă inclusiv necesitatea de a evita un posibil "blocaj diplomatic" cu SUA.
Pe 11 februarie, potrivit informațiilor publicate de HotNews, Ivan discută cu conducerea companiilor energetice de stat despre importurile de gaz american. Romgaz nu acceptă achiziția.
Pe 26 februarie, la Washington, Ivan insistă și susține că dezvoltarea Coridorului Vertical ar putea aduce companiilor românești până la 250 de milioane de euro anual și vorbește despre România ca hub regional.
În martie, Bolojan susține public dezvoltarea Coridorului Vertical ca infrastructură de interconectare, dar nu promovează explicit cumpărarea gazului american. Doar că tot în martie, pe 23, partenerul lui de guvernare, Sorin Grindeanu, aruncă în aer coaliția și anunță că a convocat partidul său pe 20 aprilie pentru a decide dacă vor demite guvernul din care făceau parte.
O săptămână mai târziu, adică între 30 martie – 1 aprilie, la București are loc conferința The Economist. Oficialii americani spun explicit că vor ca GNL-ul american să intre în Europa prin Coridorul Vertical.
Tot atunci, pe 31 martie, Kimberly Guilfoyle, ambasadoarea Statelor Unite in Grecia, se întâlnește la București cu Sorin Grindeanu, Bogdan Ivan dar și consilierul prezidențial Florin Vlădică. Grindeanu spune acum că s-a discutat despre Coridorul Vertical, nu despre contracte sau schimbarea Guvernului.
Însă, după o lună, pe 5 mai, guvernul Bolojan era demis prin moțiune de cenzură votată de PSD și AUR.
