Iranul îşi intensifică represiunea în domeniul securităţii interne prin execuţii şi arestări în masă
De la încetarea focului cu Israelul, regimul iranian a intensificat represiunea internă: arestări în masă, execuții și mobilizări militare, mai ales în zonele kurde, potrivit unor oficiali și activiști, scrie The Guardian.
Deja la câteva zile după declanşarea loviturilor aeriene ale Israelului, la 13 iunie, forţele de securitate iraniene au demarat o campanie de arestări pe scară largă, însoţită de o intensificare a prezenţei stradale în jurul punctelor de control.
Unele persoane din Israel şi grupuri de opoziţie exilate au sperat că această campanie militară, care a vizat Gardienii Revoluţiei şi forţele de securitate internă, precum şi centrele nucleare, va declanşa o revoltă în masă şi răsturnarea regimului Republicii Islamice.
Deşi numeroşi iranieni şi-au exprimat furia faţă de guvern, nu a existat încă niciun semn de proteste semnificative îndreptate împotriva autorităţilor. Cu toate acestea, un oficial iranian de rang înalt din domeniul securităţii şi alţi doi înalţi oficiali informaţi cu privire la problemele de securitate internă au declarat că autorităţile se concentrează asupra ameninţării unor posibile tulburări interne, în special în zonele kurde.
Gardienii Revoluției și Basij, în stare de alertă
Unităţile paramilitare ale Gardienilor Revoluţiei şi ale Basij au fost puse în stare de alertă, iar securitatea internă este acum principala preocupare, a declarat înaltul oficial din domeniul securităţii. Acesta a precizat că autorităţile sunt îngrijorate de agenţii israelieni, de separatiştii etnici şi de Mujahedinii Poporului din Iran sau MEK (Mujahedin-e Khalq), un grup de opoziţie exilat, desemnat cândva drept organizaţie teroristă de către SUA şi Marea Britanie.
Însă activiştii din interiorul ţării stau liniştiţi. „Suntem extrem de precauţi în acest moment, deoarece există o îngrijorare reală că regimul ar putea folosi această situaţie ca pretext”, a declarat un activist pentru drepturile omului din Teheran care a fost închis în timpul protestelor în masă din 2022. Activistul spune că ştie zeci de persoane care au fost convocate de autorităţi şi fie au fost arestate, fie avertizate să nu manifeste disidenţă.
Grupul iranian pentru drepturile omului HRNA a declarat luni că a înregistrat arestările a 705 persoane pe motive politice sau de securitate de la începutul războiului. Multe dintre persoanele arestate au fost acuzate de spionaj pentru Israel, a declarat HRNA. Presa de stat iraniană a relatat că trei persoane au fost executate marţi în Urmia, în apropiere de graniţa cu Turcia, iar grupul iraniano-kurd pentru drepturile omului Hengaw a declarat că toţi erau kurzi.
Unul dintre oficialii informaţi în materie de securitate a declarat că au fost desfăşurate trupe la frontierele cu Pakistan, Irak şi Azerbaidjan pentru a opri infiltrarea a ceea ce oficialul a numit „terorişti”. Celălalt oficial informat cu privire la securitate a recunoscut că sute de persoane au fost arestate.
Regiunea kurdă, sub presiune militară tot mai mare
Minorităţile kurdă şi balucă din Iran, în majoritate musulmani sunniţi, au fost mult timp o sursă de opoziţie faţă de Republica Islamică, opunându-se guvernării persanofone şiite de la Teheran.
Cele trei principale facţiuni separatiste kurde iraniene cu sediul în Kurdistanul irakian au declarat că unii dintre activiştii şi luptătorii lor au fost arestaţi şi au descris ample mişcări militare şi de securitate ale autorităţilor iraniene. Ribaz Khalili, de la Partidul Democrat al Kurdistanului Iranian (KDPI), a declarat că unităţi ale Gardienilor Revoluţiei au fost desfăşurate în şcolile din provinciile kurde iraniene la trei zile de la începerea loviturilor Israelului, mergând din casă în casă în căutarea suspecţilor şi a armelor.
Gărzile au luat, de asemenea, măsuri de protecţie, evacuând o zonă industrială din apropierea cazărmii lor şi închizând drumurile principale pentru uzul lor în vederea aducerii de întăriri la Kermanshah şi Sanandaj, două oraşe importante din regiunea kurdă.
O membră a Partidului Vieţii Libere din Kurdistan (PJAK), care şi-a dat numele de război Fatma Ahmed, a declarat că partidul său a numărat mai mult de 500 de membri ai opoziţiei reţinuţi în provinciile kurde de la începutul loviturilor aeriene.
Ahmed şi un oficial al partidului kurd Komala au vorbit despre puncte de control instalate în zonele kurde, cu percheziţii fizice ale oamenilor, precum şi verificări ale telefoanelor şi documentelor acestora.
