Traficul din strâmtoarea Ormuz era blocat duminică, după ce ambarcațiuni militare iraniene au tras asupra unor nave care încercau să traverseze această rută strategică.
Teheranul a revenit asupra deciziei anunțate anterior de a redeschide Strâmtoarea Ormuz, după impunerea unei blocade navale americane asupra porturilor iraniene, măsură care amenință exporturile de petrol ale Iranului.
Liderii occidentali au cerut regimului iranian să permită din nou circulația prin acest culoar maritim, pe unde trece aproximativ o cincime din petrolul și gazele naturale lichefiate transportate la nivel mondial. Menținerea blocajului împinge în sus prețurile globale la petrol și afectează perspectivele economice ale Uniunii Europene.
Kaja Kallas, responsabila UE pentru politică externă, a transmis pe platforma X că „potrivit dreptului internațional, tranzitul prin căi navigabile precum Strâmtoarea Ormuz trebuie să rămână deschis și fără taxe”.
Replica Teheranului a venit rapid și într-un ton dur. „Acel drept internațional? Cel pe care UE îl scoate de la naftalină ca să dea lecții altora, în timp ce aprobă tacit un război de agresiune americano-israelian și închide ochii la atrocitățile comise împotriva iranienilor?”, a scris pe X purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baqaei.
Acesta a susținut că „nicio regulă de drept internațional nu interzice Iranului, ca stat riveran, să ia măsurile necesare pentru a împiedica folosirea Strâmtorii Ormuz în scopul desfășurării unei agresiuni militare împotriva Iranului”.
Oficialul iranian a adăugat că un „tranzit necondiționat” prin Ormuz nu mai este posibil după ce „agresiunea americano-israeliană a adus active militare americane chiar la intrarea în strâmtoare”.
Mai multe state au semnat o declarație comună prin care solicită „redeschiderea imediată, necondiționată și fără restricții a Strâmtorii Ormuz”, după ce președintele Franței, Emmanuel Macron, și premierul britanic, Keir Starmer, au convocat săptămâna trecută o reuniune internațională la Paris pentru discutarea crizei.
Negocierile de pace dintre SUA și Iran au eșuat după un armistițiu de scurtă durată convenit la începutul lunii. Unul dintre cele mai sensibile puncte rămâne refuzul Teheranului de a renunța la programul de îmbogățire a uraniului, considerat prioritate strategică de Washington și Israel.
„Trump spune că Iranul nu își poate folosi drepturile nucleare, dar nu spune pentru ce crimă. Cine este el să priveze o națiune de drepturile sale?”, a declarat președintele iranian Masoud Pezeshkian pentru presa locală.
