Cât ar costa Groenlanda. Teritoriul are un PIB de peste 3 miliarde de dolari

Groenlanda
Shutterstock

„Cum ar stabili Statele Unite prețul Groenlandei dacă ar decide să o cumpere?”  - Aceasta este întrebarea pusă de economiștii Susan Stone și Jonathan Boymal într-un articol publicat pe site-ul The Conversation.

Evaluarea unei economii întregi este o provocare mult mai complexă decât stabilirea valorii companiilor sau a altor active, având în vedere nu doar aspectele financiare, ci și considerentele politice.

În ultimele săptămâni, preşedintele ales al SUA, Donald Trump, şi-a exprimat în mod repetat dorinţa ca Statele Unite să preia „proprietatea şi controlul” asupra Groenlandei - un teritoriu autonom al Regatului Danemarcei.

Trump a lansat pentru prima dată ideea achiziţionării Groenlandei de către Statele Unite în 2019. La momentul respectiv, el a subliniat, pe bună dreptate, că nu era primul preşedinte american care prezenta o astfel de propunere.

În zilele noastre, însă, vânzarea de teritorii între ţări este rară. Rămâne de văzut dacă, odată ajuns Trump la Casa Albă, o tranzacţie de acest tip se va mai întâmpla. Dar dacă s-ar întâmpla, întrebarea care se pune este cum s-ar decide ce este de plătit pentru un întreg stat, un teritoriu sau o naţiune?

Citește și
Donald Trump a anunțat noul ambasador al SUA într-o țară importantă din Orientul Mijlociu: „Va lucra neobosit pentru pace”
Fost comandant NATO, despre planul lui Trump pentru Groenlanda: „Nu este o idee nebunească. E o mină de aur pentru SUA”

Ideea nu este una nouă

Statele Unite au fost foarte interesate de poziţia strategică a Groenlandei încă din primele zile ale Războiului Rece. În 1946, preşedintele de atunci Harry Truman s-a oferit să cumpere teritoriul danez pentru 100 de milioane de dolari în aur. Se spune că danezii au avut la acea ofertă cam aceeaşi reacţie ca în 2019 şi din nou în 2025: „Nu, mulţumesc”.

În prezent, cumpărarea unui teritoriu de către o naţiune suverană de la alta poate părea o idee ciudată, dar nu trebuie uitat că acest lucru s-a întâmplat de multe ori în trecut. La începutul secolului al XIX-lea, de exemplu, SUA au cumpărat teritorii vaste în timpul expansiunii lor spre vest. Printre acestea s-a numărat „Achiziţia Louisiana” de la Franţa în 1803 pentru 15 milioane de dolari americani, echivalentul a 416 milioane de dolari americani la valoarea din 2024.

Cam o jumătate de secol mai târziu, după Războiul Mexicano-American, SUA au plătit Mexicului pentru porţiuni mari de teritoriu. De asemenea, SUA au cumpărat Alaska de la Rusia în 1867, pentru 7,2 milioane USD (peste 150 de milioane USD în prezent).

În 1917, Statele Unite au achiziţionat și Insulele Virgine Americane de la Danemarca pentru 25 de milioane de dolari în monede de aur - peste 600 de milioane de dolari în prezent.

Iar Statele Unite nu au fost singura ţară care a recurs la această procedură. Alte ţări, precum Japonia, Pakistan, Rusia, Germania şi Arabia Saudită, au cumpărat teritorii şi şi-au extins jurisdicţia asupra locuitorilor acestora pentru a deţine teritorii, pentru a obţine acces la căi navigabile importante sau pur şi simplu pentru a controla zone tampon geografice.

Cum se calculează prețul unei țări

Evaluarea unei ţări (sau a unui teritoriu autonom precum Groenlanda) nu este un lucru uşor. Spre deosebire de companii sau de active financiare, ţările sunt alcătuite dintr-un amestec de elemente tangibile şi intangibile care sunt greu de supus unei simple măsurători economice.

Un punct de plecare logic este produsul intern brut (PIB). Pe scurt, PIB-ul reprezintă valoarea tuturor bunurilor şi serviciilor finale produse într-o economie într-o anumită perioadă (de obicei un an). Dar reflectă cu adevărat adevărata „valoare” a unei economii?

Atunci când cumpărăm ceva, beneficiile care decurg din acest lucru durează - sperăm noi - în viitor. Prin urmare, stabilirea unui preţ de achiziţie pe baza valorii produse într-o anumită perioadă poate să nu reflecte în mod adecvat valoarea obiectului respectiv (în acest caz, o întreagă economie) pentru cumpărător. Trebuie luată în considerare capacitatea de a continua să genereze valoare în viitor.

Resursele productive ale Groenlandei includ nu numai afacerile, conducerile şi lucrătorii existenţi folosiţi pentru a genera PIB-ul actual (estimat la 3,236 miliarde de dolari în 2021), ci şi capacitatea sa (dificil de măsurat) de a-şi schimba şi îmbunătăţi PIB-ul viitor. Aceasta va depinde în special de productivitatea preconizată a acestor resurse în viitor.

Există şi alte atribute ale valorii care nu sunt luate în considerare în PIB. Acestea includ, de exemplu, calitatea capitalului (uman şi infrastructură), calitatea vieţii, resursele naturale şi poziţia strategică.

Resursele neexploatate ale Groenlandei

Din perspectiva pieţei, dincolo de ceea ce există deja, resursele încă neexploatate ale Groenlandei sunt cele care o fac atât de valoroasă.

Groenlanda extrage cărbune de zeci de ani şi are rezerve semnificative confirmate. S-a demonstrat că subsolul său conţine pământuri rare, metale preţioase, grafit şi uraniu, precum şi aur, argint, cupru, plumb, zinc şi marmură.

În cele din urmă, există un potenţial major de exploatare petrolieră în largul apelor Groenlandei. Nimic din acest potenţial nu este reflectat în PIB-ul actual al Groenlandei.

Active mai ușor de evaluat

Este mult mai uşor să pui un preţ pe un activ naţional major, cum ar fi Canalul Panama (pe care Trump doreşte, de asemenea, să îl aducă sub controlul SUA).

Teoria preţurilor activelor, care datează din secolul al XVIII-lea, este o parte fundamentală a disciplinei financiare. Deşi „modelul de stabilire a preţului activelor” a evoluat de-a lungul timpului, acesta presupune, în esenţă, estimarea fluxurilor viitoare de venituri nete ale unui activ, pe baza câtorva date.

În cazul Canalului Panama, aceasta ar implica estimarea venitului net viitor care ar putea fi generat, pe baza unor factori precum redevenţele asociate utilizării sale şi nivelul de trafic preconizat. Costurile preconizate pentru întreţinerea echipamentelor şi orice daune estimate trebuie apoi scăzute. Pentru a determina preţul, trebuie estimată, de asemenea, probabilitatea de a realiza efectiv acest venit net.

În cele din urmă, valoarea sau „preţul” unui astfel de activ se determină de obicei prin calcularea valorii actuale a tuturor acestor fluxuri viitoare de venituri (nete).

De ce se vând rar teritorii

Declinul vânzărilor de terItorii este legat de o serie de factori. Din punct de vedere istoric, de vânzările de teritorii au beneficiat adesea mai degrabă elitele conducătoare decât cetăţenii obişnuiţi.

În democraţiile moderne, este aproape imposibil să se vândă teritorii dacă cetăţenii locali se opun. Democraţiile funcţionează pe principiul că bunurile naţionale ar trebui să servească poporului, nu vistieriei guvernamentale. În prezent, vânzarea de teritorii ar necesita demonstrarea unor beneficii clare şi tangibile pentru populaţie, o sarcină dificilă în practică.

Rolul naționalismului

Naţionalismul joacă, de asemenea, un rol important. Teritoriile sunt profund legate de identitatea naţională, iar vânzarea lor este adesea percepută ca o trădare. Guvernele, în calitate de gardieni ai mândriei naţionale, sunt reticente în a accepta oferte, oricât de tentante.

La aceasta se adaugă o normă internaţională puternică împotriva schimbării frontierelor, născută din teama că o ajustare teritorială ar putea declanşa o cascadă de revendicări şi conflicte în alte părţi. În lumea de astăzi, cumpărarea unei ţări sau a unuia dintre teritoriile sale nu este poate mai mult decât un experiment de gândire. Naţiunile sunt entităţi politice, culturale şi istorice care rezistă comercializării.

În concluzie, teoretic, Groenlanda poate avea un preţ, dar adevărata întrebare este dacă o astfel de tranzacţie ar putea fi vreodată aliniată la valorile şi realităţile moderne.

Articol recomandat de sport.ro
NEWS ALERT Real Madrid și-a dat acordul pentru cel mai scump transfer din istoria fotbalului!
NEWS ALERT Real Madrid și-a dat acordul pentru cel mai scump transfer din istoria fotbalului!
Citește și...
Şefa guvernului danez i-a spus lui Trump că revine Groenlandei să decidă asupra independenţei
Şefa guvernului danez i-a spus lui Trump că revine Groenlandei să decidă asupra independenţei

Mette Frederiksen a anunţat că a avut o convorbire telefonică cu preşedintele ales al SUA, Donald Trump, şi i-a spus acestuia că Groenlanda trebuie să ia o decizie asupra unei eventuale declarări a independenţei faţă de Danemarca.

Fost comandant NATO, despre planul lui Trump pentru Groenlanda: „Nu este o idee nebunească. E o mină de aur pentru SUA”
Fost comandant NATO, despre planul lui Trump pentru Groenlanda: „Nu este o idee nebunească. E o mină de aur pentru SUA”

Președintele ales al SUA, Donald Trump, a stârnit un val de critici la adresa sa, după ce a anunțat că vrea să cumpere Groenlanda, insula arctică autonomă care aparține de Danemarca. Un fost șef NATO spune că „nu este o idee nebunească”.

Ursula von der Leyen, după ce Donald Trump a anunțat că vrea Groenlanda: SUA şi Europa sunt mai puternice împreună
Ursula von der Leyen, după ce Donald Trump a anunțat că vrea Groenlanda: SUA şi Europa sunt mai puternice împreună

SUA şi Europa sunt "mai puternice împreună", au declarat joi principalii doi lideri ai Uniunii Europene, Ursula von der Leyen şi Antonio Costa, după ce declaraţiile preşedintelui Donald Trump despre Groenlanda au provocat "neînţelegerea" europenilor.

Reacția rușilor după ce Donald Trump a anunțat că vrea Groenlanda. Insula e în „sfera intereselor strategice” ale Moscovei
Reacția rușilor după ce Donald Trump a anunțat că vrea Groenlanda. Insula e în „sfera intereselor strategice” ale Moscovei

Rusia urmărește situația, după ce președintele ales al Statelor Unite, Donald Trump, a refuzat să excludă o acțiune militară pentru a prelua Groenlanda de la Danemarca.

Giorgia Meloni exclude ca SUA „să anexeze prin forţă” Groenlanda sau Canalul Panama
Giorgia Meloni exclude ca SUA „să anexeze prin forţă” Groenlanda sau Canalul Panama

Premierul italian, Giorgia Meloni, a dat asigurări joi că Statele Unite nu vor 'anexa prin forţă' Groenlanda şi Canalul Panama, ea văzând în declaraţiile preşedintelui ales Donald Trump mai degrabă un mesaj adresat Chinei, transmite AFP.

Recomandări
Poliția are noi piste în cazul furtului tezaurului dacic din Muzeul Drents. Autorii jafului ar fi din Olanda de Nord
Poliția are noi piste în cazul furtului tezaurului dacic din Muzeul Drents. Autorii jafului ar fi din Olanda de Nord

Poliţia din Țările de Jos a declarat că a ajuns la concluzia că autorii spargerii de la muzeul Drents în care au fost furate mai multe artefacte dacice provin din regiunea Olanda de Nord.

Noi atacuri cu drone la granița României. Armata a ridicat de urgență două avioane F-16
Noi atacuri cu drone la granița României. Armata a ridicat de urgență două avioane F-16

Ministerul Apărării anunţă, miercuri, că forţele ruse au reluat seria de atacuri cu drone asupra unor obiective civile şi de infrastructură portuară din Ucraina, în proximitatea frontierei cu România, în judeţul Tulcea.

Restructurări în Parlament. Camera Deputaților desființează 240 de posturi. Unde vor fi reduceri de personal
Restructurări în Parlament. Camera Deputaților desființează 240 de posturi. Unde vor fi reduceri de personal

Biroul permanent al Camerei Deputaţilor se întrunește, miercuri, în şedinţă, de la ora 13:30, pentru aprobarea măsurilor de restructurare a personalului.