Germania va înăspri drastic regulile de migraţie în ţară. Inițiativele, sprijinite și de „extrema dreaptă”

La o săptămână după o agresiune soldată cu doi morţi, atribuită unui afgan, scrie AFP, care mai notează că, în acest context, unii comentatori locali consideră că îndelungatul "cordon sanitar" împotriva extremei drepte se pare că a început să se clatine.

Această perspectivă a suscitat o polemică aprinsă cu mai puţin de o lună înainte de alegerile legislative într-o ţară în care partidele tradiţionale au avut un consens de peste 75 de ani până acum să nu coopereze cu mişcările radicale de dreapta.

Polemica nu face decât să încingă şi mai mult climatul electoral deja tensionat.

Conservatorii CDU/CSU ai lui Friedrich Merz, favoritul scrutinului din 23 februarie, vor prezenta două moţiuni care prevăd, între altele, blocarea frontierei pentru orice persoană fără acte de intrare legale, inclusiv pentru solicitanţii de azil.

Citește și

Noua strategie de securitate a SUA conţine câteva cuvinte dure la adresa Europei. Trump dezvăluie ce își dorește pentru lume

Ei sunt pregătiţi să le adopte dacă va fi nevoie chiar şi cu sprijinul partidului de extrema dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD).

Chiar dacă moţiunile nu au un caracter obligatoriu, constituirea unei majorităţi în Bundestag cu voturile unei astfel de formaţiuni ar fi fără precedent de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial.

"Dacă într-adevăr se va întâmpla, (ar fi) în orice caz o ruptură. Nu se ştie încă cine va fi ajutat de fantomele pe care Merz le-a invitat - dacă a jucat astfel în mod periculos alegerile sau dacă le-a câştigat" acţionând astfel, a apreciat Der Spiegel.

Cancelarul german Olaf Scholz urma să se adreseze deputaţilor în jurul orei 13:00 GMT în contextul atacului cu cuţitul produs la Aschaffenburg (sud), al cărui presupus autor se afla într-o situaţie ilegală şi suferea de tulburări mintale, înainte de o dezbatere pe tema securităţii şi imigraţiei, ce va fi urmată de un vot asupra moţiunilor.

"Ceea ce este corect pe fond nu devine fals din cauza faptului că este votat de oameni nepotriviţi", a argumentat Friedrich Merz, candidatul creştin-democraţilor germani la funcţia de cancelar, răspunzând celor care îl acuză că vrea să facă tolerabil sprijinul AfD, renunţând astfel la "cordonul sanitar".

Social-democraţii lui Olaf Scholz şi Verzii refuză să aprobe măsuri pe care le consideră contrare dreptului la azil garantat de constituţia naţională şi de legea europeană, în timp ce liberalii şi AfD au declarat că le vor vota.

"Pot doar să fac apel: nu votaţi cu naziştii!", a îndemnat Katharina Droge, lidera grupului parlamentar al Verzilor, subliniind că într-un moment în care se marchează 80 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare Auschwitz, deputaţii din Bundestag au o "obligaţie de conştiinţă", cu referire la trecutul naţional-socialist al ţării, amintind de poziţiile radicale ale unei părţi din AfD.

Conservatorii afirmă că nu caută o alianţă în mod deliberat cu acest partid. Pentru Friedrich Merz este vorba mai presus de toate de a întoarce definitiv pagina politicii de primire a migranţilor în vigoare de zece ani în ţară, pe care o consideră prea laxă.

Peste un milion de sirieni şi afgani care fugeau de război şi persecuţie şi-au găsit refugiu în cea mai mare economie a Europei în 2015 şi 2016, sub guvernul fostului cancelar conservator Angela Merkel, pe care a criticat-o în mod repetat în problema migraţiei.

Cu mai puţin de o lună înainte de alegerile legislative anticipate, atacul comis la Aschaffenburg, soldat cu doi morţi, a plasat definitiv imigraţia în centrul campaniei, eclipsând alte probleme majore precum disparităţile sociale sau recesiunea economică.

Articol recomandat de sport.ro

Reacția uluitoare a rușilor, după ce Anastasia Potapova a ales cetățenia austriacă: ”Ce a câștigat ea pentru noi?”