Finlanda ar putea găzdui arme nucleare NATO la mai puțin de 1.000 de kilometri de Moscova

Există, totuși, speculații conform cărora Finlanda nu ar fi de acord să găsduiască arme nucleare sau trupe permanente pe teritoriul său și că ar putea căuta asigurări că nu va fi cazul.
Premierul finlandez Sanna Marin a declarat la începutul acestui an că NATO nu este interesată de baze sau de desfășurări nucleare, transmite Newsweek.com.

Dar la Forumul inaugural de securitate de la, care a avut loc recent, președintele Niinisto a declarat: "Finlanda dorește să devină membră NATO, punct și de la capăt. Nimic mai mult, nimic mai puțin. Nu avem solicitări sau rezerve speciale pe care să le stabilim ca precondiții pentru aderarea noastră”.

Această declarație, în teorie, deschide Finlandei posibilitatea de a găzdui arme nucleare NATO, granița sudică a țării aflându-se la mai puțin de 600 de mile de Moscova.

„Lacul NATO” și noua linie de front a alianței cu Moscova

Finlanda și Suedia sunt pregătite să devină cel de-al 31-lea și cel de-al 32-lea membru al NATO, în așteptarea aprobăriii de către parlamentele ungar și turc, care, potrivit oficialilor, va avea loc în lunile următoare.

Citește și

Erdogan ameninţă din nou cu blocarea "aderării" Suediei şi Finlandei

„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

Decizia comună de a adera la alianța transatlantică pune capăt unei politici de neutralitate militară de zeci de ani la Helsinki și Stockholm; un eșec strategic istoric pentru președintele Vladimir Putin, care decurge din invazia în curs de desfășurare în Ucraina.

Dubla aderare iminentă va transforma situația geostrategică din nordul Europei. Marea Baltică va deveni ceea ce unii observatori au numit "un lac NATO", în timp ce frontiera dintre Finlanda și Rusia, lungă de 1.303 kilometri, va deveni noua linie de front a NATO cu Moscova.

Problema aderării este aproape rezolvată. Problema dacă cele două state vor găzdui arme nucleare nu este, deși toate părțile implicate sugerează că acest lucru este puțin probabil.

În prezent, forța de descurajare este localizată în cele trei națiuni nucleare ale NATO - SUA, Marea Britanie și Franța - și în bazele din statele non-nucleare Belgia, Germania, Italia, Olanda și Turcia. Nicio țară care s-a alăturat alianței de la prăbușirea Uniunii Sovietice nu găzduiește arme nucleare.

Rusia are mai multe instalații nucleare în apropierea granițelor Finlandei. Printre acestea se numără rachete balistice intercontinentale cu baza la Vipolzovo, la aproximativ 482 de kilometri de graniță, și mai multe baze de submarine cu capacitate nucleară la mai puțin de 241 de kilometri de graniță, în Marea Barents.

Premierul finlandez Sanna Marin a declarant, în luna mai, că alianța nu a arătat nicio dorință de a amplasa astfel de arme pe teritoriul finlandez. "Nimeni nu va veni la noi pentru a ne impune arme nucleare sau baze permanente dacă nu le dorim. Nu mi se pare că există nici măcar un interes pentru desfășurarea de arme nucleare sau deschiderea de baze NATO în Finlanda", a declarat Sanna Marin la Roma.

"Este mai degrabă o discuție teoretică. Din câte știu eu, niciunuia dintre așa-numitele ‘noi’ state membre NATO nu i s-au oferit efectiv arme nucleare", a declarat Kai Sauer, subsecretar de stat pentru politica externă și de securitate la Ministerul de Externe al Finlandei.

Sauer a adăugat: "A figurat în dezbaterea noastră internă. Și cred că, prin discursul de ieri, președintele a arătat destul de clar că 'fără rezerve' este o linie directoare bună într-o situație în care mediul de securitate este destul de instabil. De ce ar trebui să limităm oricare dintre opțiunile noastre? Nu spun că suntem prea entuziasmați să obținem arme nucleare. Dar este o decizie politică în cele din urmă, iar noi nu suntem în faza în care suntem membri. Așa că rămâne de văzut".

Finlanda investește în apărare "pentru noi tipuri de amenințări"

Ministrul de externe, Pekka Haavisto, a declarat pentru Newsweek că prioritățile Helsinkiului se referă la forțele sale convenționale, care vor deveni imediat după aderare printre cele mai mari și mai bine echipate din cadrul alianței.

"Avem o armată națională foarte puternică. Suntem oameni foarte orientați spre securitate: suntem ultimii, cred, care au construit adăposturi antiaeriene în Europa și suntem aproape ultimii care au serviciul militar obligatoriu și recrutarea", a declarat Haavisto.

Ministrul finlandez de Externe a menționat recentul acord de 10 miliarde de dolari încheiat de Finlanda pentru a cumpăra 64 de avioane de luptă Lockheed F-35 din SUA, adăugând: "Am fost de acord cu acest acord: Am investit în apărare, în armata noastră... trebuie să fim pregătiți pentru noi tipuri de amenințări".

Haavisto a sugerat că este puțin probabil ca Finlandei, la fel ca și altor noi membri recenți, să i se ceară să găzduiască arsenalul nuclear al alianței. "Când vă uitați la țările care au arme nucleare, acestea au politici foarte restrictive cu privire la modul de gestionare a acestora. Nu am văzut ca NATO să pună arme nucleare în apropierea granițelor externe", a spus el.

Cu arme nucleare sau nu, Finlanda și Suedia vor fi amândouă admise în Grupul de planificare nucleară al NATO odată ce vor deveni membre.

Organismul "discută probleme politice specifice asociate cu forțele nucleare și probleme mai largi, cum ar fi controlul armelor nucleare și proliferarea nucleară" și include toate națiunile membre, cu excepția Franței, care a decis să nu participe pentru a-și păstra independența totală în materie de arme nucleare.
Aderarea Finlandei și Suediei la NATO va redesena mediul de securitate din nordul Europei, indiferent dacă acestea găzduiesc sau nu arme nucleare. Rusia s-a opus cu înverșunare expansiunii iminente a NATO, avertizând în aprilie că ar putea desfășura arme nucleare și hipersonice în exclava sa europeană Kaliningrad ca represalii.

Sauer a declarat pentru Newsweek că dezbaterea nucleară - care a planat asupra situației din Ucraina - a fost reînviată doar de Rusia.

"Cine ar fi crezut că ne vom întoarce la această dezbatere, care a fost împachetată și împachetată și pusă pe raft cu zeci de ani în urmă? Cine ne-a adus din nou în această dezbatere? Cred că răspunsul este destul de clar", a spus el.

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5