Expert: „Dacă Donald Trump ar fi avut o relație proastă cu Zelenski, nu era bine pentru România”

×
Publicitate

Donald Trump are o relație bună cu președintele Ucrainei Volodimir Zelenski, deși inițial, toată lumea s-a temut că va încerca să îl împace pe Putin.

Pentru România și Moldova este o ușurare, pentru că “ne-a scutit de o serie întreagă de îngrijorări”.

Este opinia lui Iulian Fota, expert în securitate, care a făcut această declarație într-un interviu pentru știrileprotv.ro, realizat de Cristian Leonte.

Iulian Fota: În toată această perioadă de două luni, până la preluarea mandatului, Donald Trump s-a mișcat mult mai bine decât decât m-aș fi așteptat. Adică, cu alte cuvinte, ne-a scutit de o serie întreagă de îngrijorări.

Și cea mai mare îngrijorare a mea a fost vizavi de această conectare, relaționarea lui cu președintele Ucrainei, Zelenski. (…) Eram absolut îngrozit că dacă Donald Trump are o relație proastă cu Zelenski (...) chestia asta se resfrângea negativ și asupra României. Pentru că, să înțelegem: miza Ucrainei este directă pentru noi, ca țară, dar și prin intermediul Republicii Moldova.

Citește și
Expert: Miza reală a lui Trump nu e nici securitatea, nici resursele Groenlandei. "Vrea să extindă teritoriul SUA"
Expert: Miza reală a lui Trump nu e nici securitatea, nici resursele Groenlandei. "Vrea să extindă teritoriul SUA"

Fota a explicat că România și Republica Moldova depind de o soluționare a conflictului convenabilă pentru Ucraina.

“Dacă iese bine pentru Ucraina, iese bine și pentru noi. Ucraina, în continuare, - ne place, nu ne place, vrem, nu vrem- este principala noastră protecție, și stat tampon între noi și Rusia”, a spus Fota.

„Când te uiți cine îți vrea binele și cine îți vrea răul, lucrurile sunt atât de clare!

Fota a criticat, pe de altă parte, poziționările “antioccidentale” ale unor lideri politici din România, care pun sub semnul întrebării orientarea euro-atlantică a țării.

Iulian Fota: “Rusia vrea periferia asta (n.r – termen geopolitic care desemnează statele din apropierea Federației Ruse) slăbită, măcinată de tot felul de tensiuni, săracă, handicapată tehnologic.

Pentru că în felul ăsta lor le va fi mai ușor să le manevreze, și să nu aibă vreo surpriză sau vreo îngrijorare securitară dinspre zona occidentală. Deci, când te uiți cine îți vrea binele și cine îți vrea răul, lucrurile sunt atât de clare! De asta stau și mă întreb de ce vor unii în momentul ăsta să aibă o deschidere mai mare spre Rusia, când nimic bun dinspre Rusia nu va veni, nici în perioada următoare.”

Pe de altă parte, Fota a explicat că este în interesul direct al Europei Occidentale ca statele din Est să rămână democratice și prospere, pentru că în acest fel, “îi va fi bine și ei”.

Iulian Fota: “Logica istorică este clară și vizibilă. Occidentul nu are interesul să fim slabi pe frontieră, ci, dimpotrivă, vrea o frontieră întărită, prosperă, democratică. Pentru că dacă frontiera Occidentului este puternică, și Occidentului - "vechea Europă", îi va fi bine și ușor.

Pe când rușii sunt într-o cu totul altă logică: ei vor o frontieră slăbită, măcinată de conflicte. Oamenii să nu se poată aduna într-o decizie strategică comună. Pentru că Rusia vede periferia ca un pericol, ca o zonă de unde pleacă amenințări.”

Ce ar însemna, de fapt, o politică “de echilibru” față de Rusia

Iulian Fota a comentat și recenta declarație a consilierului prezidenţial rus Nikolai Patrușev, care susține că Uniunea Europeană “a pierdut dreptul de a vorbi în numele României”. Țara noastră- susține Patrușev - ar fi interesată “de adoptarea unei poziţii echilibrate faţă de Rusia”, alături de Ungaria, Austria și Slovacia.

Iulian Fota: “Faptul că România se află pe lista asta nu trebuie să ne surprindă, pentru că noi, din păcate, de vreo o lună jumate, de la primul tur (de scrutin) încoace, nu mai suntem țara aia care n-avea niciun fel de partid prorus. (...)

România a avut mereu o singură politică externă. Și, atât la nivel de conducători, cât și la nivel de opinie publică, toată lumea îmbrățișa și susținea aceeași politică externă, pentru că era o politică de integrare totală în Occident.

(...) Acum avem două politici externe: cea dominantă, pro-occidentală, și avem din păcate, o treime din Parlament și din opinia publică din țară care vrea o altă politică, de echilibru” față de Rusia. Ceea ce inevitabil presupune să le dai rușilor niște concesii, anumite înțelegeri... Altfel ce ar însemna o politică de echilibru? Înseamnă că trebuie să luăm din partea politicii pro-occidentale, să punem mai mult și să construim o politică pro-Rusia, – pentru că noi n-avem în momentul ăsta o politică pro-Rusia.

Articol recomandat de sport.ro
GALERIE FOTO S-a lăsat de volei ca să urmeze o carieră în modă! Își pune fanii pe jar zi de zi: „Te iubesc!”
GALERIE FOTO S-a lăsat de volei ca să urmeze o carieră în modă! Își pune fanii pe jar zi de zi: „Te iubesc!”
Citește și...
Expert: Miza reală a lui Trump nu e nici securitatea, nici resursele Groenlandei. "Vrea să extindă teritoriul SUA"
Expert: Miza reală a lui Trump nu e nici securitatea, nici resursele Groenlandei. "Vrea să extindă teritoriul SUA"

Dorința lui Donald Trump de a prelua Groenlanda nu ține de securitatea insulei, nici de resursele ei naturale, ci de o ambiție mai veche și mai periculoasă: extinderea teritorială a SUA, chiar cu prețul destabilizării NATO.

“România se poate trezi peste noapte într-o situație infernală”, alimentată de revizionismul lui Trump și Putin | INTERVIU
“România se poate trezi peste noapte într-o situație infernală”, alimentată de revizionismul lui Trump și Putin | INTERVIU

România riscă să intre într-o zonă de insecuritate majoră, într-un context internațional tot mai volatil, în care revizionismul lui Donald Trump și Vladimir Putin ar putea încuraja și alte state din Europa de Est să conteste suveranitatea țărilor vecine.

Ce urmează pentru România și Europa de Est. Avertismentul istoricilor: „Nu mai aveți timp”
Ce urmează pentru România și Europa de Est. Avertismentul istoricilor: „Nu mai aveți timp”

Țările din Europa de Est, printre care și România riscă să "nu mai aibă timp" să construiască democrații cu adevărat consolidate, în contextul internațional actual, "care provoacă foarte mari neliniști".

Recomandări
Guvernul renunță la plafonarea gazelor din 31 martie. Care este nota de plată după patru ani de aplicare a măsurii
Guvernul renunță la plafonarea gazelor din 31 martie. Care este nota de plată după patru ani de aplicare a măsurii

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat că de la 31 martie va fi eliminată plafonarea la gazele naturale, însă nu va fi acelaşi scenariu sumbru ca la energia electrică deoarece eliminarea plafonării se va face treptat.

Cod galben de ceață și risc de polei în 19 județe. Vizibilitate redusă pe șosele și autostrăzile A1, A2 și A3
Cod galben de ceață și risc de polei în 19 județe. Vizibilitate redusă pe șosele și autostrăzile A1, A2 și A3

Circulaţia rutieră se desfăşoară, duminică dimineaţă, în condiţii de ceaţă care scade vizibilitatea sub 200 de metri şi, în unele zone, sub 50 de metri, şi care favorizează formarea gheţuşului sau a chiciurei în 19 judeţe.

UE mizează pe India pentru un mega-acord comercial. „Mama tuturor tratatelor”, aproape gata după două decenii de negocieri
UE mizează pe India pentru un mega-acord comercial. „Mama tuturor tratatelor”, aproape gata după două decenii de negocieri

Ursula von der Leyen a călătorit în India pentru a finaliza ceea ce ea însăşi a descris drept „mama tuturor acordurilor” comerciale încheiate de UE. Înțelegerea ar veni la scurt timp după semnarea tratatului cu Mercosur.