Europa a aprobat crearea unui tribunal special pentru crimele de agresiune ale Rusiei chiar de Ziua Victoriei
Europa şi-a arătat vineri sprijinul pentru Kiev, aprobând un tribunal special pentru urmărirea penală a preşedintelui Vladimir Putin şi a altor oficiali ruşi de rang înalt pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei.
În cadrul unei reuniuni care a avut loc în oraşul Liov din vestul Ucrainei, miniştrii din aproape 20 de ţări europene şi-au dat acordul politic pentru tribunal special, salutând finalizarea lucrărilor tehnice necesare pentru înfiinţarea acestuia, relatează Reuters.
Tribunalul va funcţiona în cadrul Consiliului Europei, principalul organism de supraveghere a drepturilor omului de pe continent, care a fost creat după cel de-al Doilea Război Mondial pentru a susţine drepturile şi statul de drept.
Alegeri 2025
22:24
LIVE TEXT | Alegeri prezidențiale 2025, turul 2, în diaspora. Peste 218.000 de români au votat până vineri la ora 22:00
21:03
Noile măsuri anunțate de TiKTok împotriva dezinformării în România, înainte alegerilor de duminică. Ce a eliminat până acum
21:01
Unde va merge Nicușor Dan prima dată dacă va deveni președinte. Cele trei capitale unde s-ar deplasa
20:01
Prezență uriașă la vot în diaspora. Au mers la urne de două ori mai mulți români decât în primul tur. „Suntem sătui de ruși”
Miniştrii de externe din aşa-numitul „grup principal”, format din cel puţin 37 de ţări, au semnat „Declaraţia de la Liov”, un document care marchează încheierea activităţilor efectuate pentru elaborarea instrumentelor juridice necesare pentru înfiinţarea tribunalului.
Instanţa ar putea începe să funcţioneze anul viitor
„Acest tribunal se va asigura că cei mai vinovaţi pentru agresiunea împotriva Ucrainei sunt traşi la răspundere”, a declarat şefa politicii externe a UE, Kaja Kallas.
Every inch of Russia’s war has been documented.
It leaves no room for doubt. And no room for impunity.
Today we take a decisive step towards justice by agreeing to establish a Special Tribunal to ensure that those responsible for aggression against Ukraine are held accountable. pic.twitter.com/6rsNYUCD9w
— Kaja Kallas (@kajakallas) May 9, 2025
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că este o datorie morală pentru Europa să tragă la răspundere Rusia pentru război.
„Un tribunal puternic pentru crima de agresiune poate - şi trebuie - să facă orice potenţial agresor să se gândească de două ori”, a spus el într-un discurs transmis prin legătură video la reuniunea din Liov.
Ţările europene şi-au intensificat eforturile de când preşedintele american Donald Trump a autorizat, în februarie, sancţiuni împotriva Curţii Penale Internaţionale, creată pentru a judeca crimele de război atunci când statele membre nu doresc sau nu pot să o facă ele însele.
Ucraina susține că Rusia a comis mii de crime în război
Rusia neagă că trupele sale au comis atrocităţi în Ucraina de când forţele sale au lansat o invazie la scară largă în februarie 2022. Ucraina spune că trupele ruse au comis mii de crime de război.
Un oficial UE a declarat că tribunalul ar urma să respecte imunitatea lui Putin şi a oficialilor săi în timpul mandatului, dar a adăugat că un procuror ar putea investiga şi pregăti o propunere de acuzare pentru momentul în care nu ar mai exista acoperirea imunităţii.
Ministrul olandez al justiţiei, David van Weel, a salutat mişcarea. „Cred că este un pas bun, deoarece umple un gol care există în prezent, şi anume cum poţi urmări în justiţie conducerea pentru crima de agresiune împotriva unei alte ţări”, a declarat el pentru Reuters.
Anterior, prim-ministrul ucrainean Denîs Şmîhal a condus miniştrii la un cimitir militar din Liov pentru a-i onora pe unii dintre zecile de mii de ucraineni ucişi în timpul celor peste trei ani de război împotriva Rusiei.
Today, we celebrate Europe Day with Ukraine and its people.
Because in a family, both joys and hardships are shared.Together with Foreign Ministers, we stand united with Ukraine for a lasting peace. For the future we believe in. pic.twitter.com/10QOs96vZu
— Kaja Kallas (@kajakallas) May 9, 2025
Imaginile au contrastat puternic cu demonstraţia de putere militară de la Moscova, unde Putin şi preşedintele chinez Xi Jinping au participat la o paradă pentru a marca cea de-a 80-a aniversare a înfrângerii Germaniei naziste în cel de-al Doilea Război Mondial.
Făcând o paralelă cu victoria aliaţilor în cel de-al Doilea Război Mondial, ministrul britanic de externe David Lammy a declarat că 80 de ani mai târziu „în Ucraina suntem (din nou) în prima linie a acelei lupte pentru libertate ... trimiţând un mesaj puternic lui Putin şi acoliţilor săi şi celor care sunt alături de el că libertatea va învinge”.
Ţările europene încearcă să crească presiunea asupra lui Putin pentru a accepta o încetare necondiţionată a focului de 30 de zile, aşa cum a propus Statele Unite. Separat, Marea Britanie a anunţat vineri un nou pachet de sancţiuni împotriva aşa-numitei flote fantomă a Rusiei.
Ucraina a făcut presiuni pentru crearea unui tribunal special încă de la începutul conflictului, acuzând trupele ruse de comiterea a multe mii de crime de război, dar intenţionează, de asemenea, să îi urmărească penal pe ruşi pentru orchestrarea invaziei din 2022.
CPI a emis un mandat de arestare împotriva lui Putin pentru deportarea copiilor ucraineni. Moscova spune că mandatul este lipsit de sens şi „nul şi neavenit”.
Dar CPI nu poate urmări oficialii ruşi pentru crima de agresiune din Ucraina, deoarece Rusia nu este membră a Statutului de la Roma, care a creat Curtea, iar Ucraina nu era membru cu drepturi depline la momentul invaziei.
Pentru ca CPI să poată urmări în justiţie crima de agresiune, membrii trebuie să semneze şi un amendament suplimentar. de a autoriza sancţiuni împotriva CPI în februarie.
