Eșec pentru SUA. Biden admite că loviturile lansate asupra rebelilor Houthi nu au descurajat atacurile din Marea Roşie
Preşedintele SUA, Joe Biden, a recunoscut, joi, că atacurile împotriva rebelilor Houthi din Yemen, susţinuţi de Iran, nu descurajează acțiunile acestora în Marea Roşie.
Al cincilea atac american declanșat asupra Houthi a vizat un număr mic de rachete antinavă care erau pregătite pentru lansare asupra căilor maritime internaţionale, informează News.ro, care citează CNN.
„Forţele Comandamentului Central al SUA au efectuat lovituri asupra a două rachete antinavă Houthi care erau îndreptate spre sudul Mării Roşii şi erau pregătite de lansare”, a anunţat armata americană într-o declaraţie de joi după-amiază, confirmând cele mai recente lovituri.
„Forţele americane au identificat rachetele în zonele controlate de houthi din Yemen la aproximativ 3:40 p.m. (ora Sanaa) şi au stabilit că acestea reprezintă o ameninţare iminentă pentru navele comerciale şi pentru navele marinei americane din regiune. Forţele americane au lovit şi distrus ulterior rachetele în autoapărare”, se arată în declaraţie.
Liderul de Casa Albă a spus că loviturile asupra rebelilor Houthi vor continua – chiar dacă nu împiedică grupul să efectueze atacuri.
Întrebat la Casa Albă dacă atacurile funcţionează, preşedintele a răspuns: „Când spui că funcţionează, înseamnă că îi opresc pe houthi? Nu".
„Vor continua? Da”, a adăugat el.
Rebelii Houth susţinuţi de Iran au tras două rachete balistice anti-navă asupra unei alte nave comerciale deţinute de SUA – M/V Chem Ranger, un petrolier aflat sub pavilion Insulele Marshall, deţinută de SUA, operată de Grecia – la aproximativ 13:00. ET joi, conform Comandamentului Central al SUA. Incidentul a a marcat cel puţin a treia navă deţinută de SUA vizată de gruparea rebelă în această săptămână.
CENTCOM a spus că nu au fost raportate persoane răniite sau pagube şi nava şi-a continuat drumul.
Atacurile americane de joi sunt cele mai recente dintr-o serie de acţiuni împotriva rebelilor houthi. Acestea vin pe fondul tensiunilor sporite din Orientul Mijlociu şi temerilor că războiul Israel-Hamas din Gaza s-ar putea extinde şi mai mult în regiune.
