Emmanuel Macron a propus o reuniune de urgenţă a liderilor europeni pe tema războiului din Ucraina

62496832
Shutterstock

Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a propus o reuniune de urgenţă a liderilor europeni, pe măsură ce îngrijorările au crescut cu privire la încercările lui Donald Trump de a prelua controlul asupra procesului de pace din Ucraina.

 

Vorbind la conferinţa de securitate de la Munchen, ministrul de externe al Poloniei, Radosław Sikorski, a declarat că este „foarte bucuros că preşedintele Macron a chemat liderii noştri la Paris” pentru a discuta „într-o manieră foarte serioasă” provocările ridicate de Trump.

„Preşedintele Trump are o metodă de operare pe care ruşii o numesc razvedka boyem - recunoaştere prin luptă: împingi şi vezi ce se întâmplă, iar apoi îţi schimbi poziţia ... şi trebuie să răspundem”, a spus ministrul polonez.

În cadrul reuniunii, care va avea loc probabil luni, se vor discuta eforturile SUA de a exclude liderii europeni de la negocierile de pace, poziţia pe care Europa ar trebui să o adopte cu privire la viitoarea aderare a Ucrainei la NATO şi modul în care Ucrainei i se pot oferi garanţii de securitate, fie prin intermediul NATO, fie prin intermediul unei forţe europene, notează The Guardian.

Downing Street a confirmat sâmbătă că a auzit despre întâlnirea propusă, iar oficialii au precizat că Starmer va participa şi va duce mesajele de la întâlnire la Washington săptămâna viitoare, când se va întâlni cu preşedintele Trump. Surse britanice au declarat că, în opinia lor, cei invitaţi la Paris de Macron ar fi secretarul general al NATO, Mark Rutte, şi liderii Germaniei, Italiei, Regatului Unit şi Poloniei.

„Acesta este un moment unic într-o generaţie pentru securitatea noastră naţională, în care ne confruntăm cu realitatea lumii de astăzi şi cu ameninţarea cu care ne confruntăm din partea Rusiei. Este clar că Europa trebuie să-şi asume un rol mai important în cadrul NATO, în timp ce lucrăm cu Statele Unite pentru a asigura viitorul Ucrainei şi pentru a face faţă ameninţării cu care ne confruntăm din partea Rusiei. Regatul Unit va depune eforturi pentru a se asigura că SUA şi Europa rămân unite. Nu putem permite ca diviziunile din cadrul alianţei să ne distragă atenţia de la inamicii externi cu care ne confruntăm”, a declarat Starmer.

Rapiditatea cu care Macron a încercat să unească liderii europeni în spatele unui răspuns comun arată amploarea anxietăţii din Europa cu privire la eforturile SUA de a controla procesul şi de a exclude guvernele europene de la orice negocieri detaliate între SUA şi Rusia, notează The Guardian.

Perspectiva implicării lui Starmer evidenţiază, de asemenea, modul în care prim-ministrul britanic este atras într-un răspuns european, în ciuda faptului că Regatul Unit a părăsit UE. În timp ce liderii europeni sunt aşteptaţi să se reunească la Paris, se anticipează că oficialii ruşi şi americani se vor întâlni în Arabia Saudită pentru a stabili ceea ce intenţionează să fie procesul de pace.

Anxietatea europenilor s-a intensificat sâmbătă, când trimisul special al lui Trump pentru Ucraina, Keith Kellogg, a declarat că nu este realist ca liderii europeni să se implice. „S-ar putea să fie ca creta pe tablă, s-ar putea să scârţâie puţin, dar vă spun ceva care este cu adevărat destul de sincer”, a declarat Kellogg la conferinţa de la Munchen.

„Iar prietenilor mei europeni le-aş spune: „Intraţi în dezbatere, nu plângându-vă că aţi putea, da sau nu, să fiţi la masă, ci venind cu propuneri concrete, idei, creşteţi cheltuielile [pentru apărare]””.

Kellogg a declarat că lucrează în „timpul lui Trump”, iar un acord este aşteptat în câteva săptămâni şi luni.

De asemenea, se pare că SUA au trimis o scrisoare statelor europene, întrebându-le ce trupe sunt dispuse să furnizeze pentru o forţă de menţinere a păcii.

Un diplomat european a declarat că „se pare că Europei i se va cere să supravegheze un acord la a cărui negociere nu a participat direct. Între timp, Donald Trump încearcă să preia 50% din controlul asupra mineralelor rare din Ucraina”.

Annalena Baerbock, ministrul german de externe, a declarat că lumea se confruntă cu un „moment al adevărului” pe măsură ce se apropie posibile negocieri pentru a pune capăt războiului din Ucraina. „Toţi oamenii din lume trebuie să decidă dacă sunt de partea lumii libere sau de partea celor care luptă împotriva lumii libere”.

Într-o afirmare a dreptului Europei de a fi prezentă la discuţii, ea a adăugat că nu poate exista „pace pe termen lung dacă nu există pace europeană”.

Sursele europene au declarat că îngrijorarea serioasă este că Trump ar putea negocia termenii încetării focului, care a fost menită să fie un acord pe termen lung, dar că el ar excepta SUA de orice rol în securitatea viitoare a Ucrainei.

Articol recomandat de sport.ro
Istvan Kovacs, făcut praf după ultimul meci din Champions League! Ce ar fi spus arbitrul român
Istvan Kovacs, făcut praf după ultimul meci din Champions League! Ce ar fi spus arbitrul român
Citește și...
Un an de la moartea lui Alexei Navalnîi. Susţinătorii lui vor organiza evenimente comemorative riscante

La un an de la moartea în închisoare a principalului opozant al Kremlinului, Alexei Navalnîi, susţinătorii acestuia urmează să organizeze duminică evenimente comemorative, în ciuda riscului de represalii din partea autorităţilor, informează AFP.

 

Mark Rutte: Europenii trebuie să arate utilitatea lor dacă vor să conteze în negocierile cu privire la Ucraina

Europenii trebuie să arate "utilitatea" lor dacă vor să conteze în negocierile dintre SUA şi Rusia pentru a pune capăt ostilităţilor în Ucraina, a afirmat sâmbătă secretarul general al NATO, Mark Rutte, informează AFP.

Atacul cu maşină de la Munchen. O mamă şi fiica ei de doar doi ani au murit

O fetiţă de doar doi ani şi mama sa în vârstă de 37 de ani, care se aflau printre cele aproximativ 40 de persoane rănite în atacul cu maşină comis joi pe o stradă din Munchen, au murit sâmbătă, a anunţat poliţia locală, potrivit AFP.

Recomandări
Legea integrității a fost votată cu amendamentul Fritz. Senatorii au adoptat proiectul de care depind 770 de milioane de euro

Senatorii au adoptat prin vot Legea ANI, cunoscută și drept ”Legea integrității”, care este jalon în PNRR și de care depind aproximativ 770 de milioane de euro pentru România, termenul fiind 31 august. Senatul este cameră decizională.

Noi modificări la legea salarizării. Ce s-a schimbat în ultima variantă - surse

Noua variantă a proiectului legii salarizării bugetarilor aduce mai multe modificări față de forma anterioară, în special în ceea ce privește modul de calcul și control al sporurilor și finanțarea creșterilor salariale din sănătate.

Vești bune. Debitul Dunării este în creștere la intrarea în țară. Ce se întâmplă la Cernavodă

În timp ce România se confruntă cu o secetă prelungită care a afectat grav culturile agricole și rezervele de apă, iar centrala de la Cernavodă a fost oprită, Dunărea dă semne de revenire.