De ce blochează tocmai Belgia ajutorul de 140 de mld. de euro pentru Ucraina, finanțat din active rusești. „Nu este un lux”
Un prim pas foarte prudent: liderii europeni au cerut joi Comisiei să exploreze modalităţile de finanţare a Ucrainei în următorii doi ani, lăsând deschisă posibilitatea stabilirii unui împrumut care s-ar baza pe activele ruseşti blocate, comentează AFP.
Această propunere minimală va fi pe ordinea de zi a următorului summit european din decembrie, amânând de facto cele mai dificile arbitraje. Este formulată în mod deliberat în termeni vagi pentru a ţine cont de rezervele exprimate de Belgia, unde se află cea mai mare parte a acestor fonduri.
Activele Băncii Centrale a Rusiei în Uniunea Europeană au fost îngheţate în urma sancţiunilor impuse de occidentali după invazia Rusiei în Ucraina în februarie 2022. Acestea reprezintă aproximativ 210 miliarde de euro.
Confiscarea directă a acestor active este o linie roşie pentru ţările UE, dar Comisia propune, pe baza lor, să finanţeze un împrumut de 140 de miliarde de euro pentru Kiev.
Prim-ministrul belgian, Bart De Wever, a ameninţat, încă de la începutul summitului, că va bloca întregul proces dacă nu va obţine satisfacţie. "A avea o bază juridică solidă nu este un lux", a insistat el la sfârşitul discuţiilor. "Sunt doar micuţa Belgie; singurul lucru pe care îl pot face este să scot la lumină problemele şi să cer politicos soluţii", a adăugat premierul belgian.
Potrivit unui diplomat, mai multe alte ţări şi-au exprimat, de asemenea, rezervele.
"Această soluţie ridică probleme juridice, probleme de partajare a riscurilor", a recunoscut preşedintele francez, Emmanuel Macron, subliniind în acelaşi timp că aceasta rămâne cea mai promiţătoare cale pentru a ajuta financiar Ucraina în anii următori.
Prezent la Bruxelles pentru o parte a discuţiilor, preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, i-a îndemnat pe lideri să facă pasul decisiv asupra activelor băncii centrale ruse. Seara, el a salutat pe X "rezultatele bune" ale acestui summit, afirmând, pe un ton hotărât optimist, că a obţinut "un sprijin politic" pe această temă.
"Rusia trebuie să-şi amintească acest lucru: Ucraina va avea resursele financiare de care are nevoie pentru a se apăra împotriva agresiunii ruse", a declarat la rândul său preşedintele Consiliului Uniunii Europene, Antonio Costa.
Mai devreme în cursul zilei, liderii europeni, inclusiv Zelenski, au salutat şi ei decizia Statelor Unite care, exasperate de atitudinea lui Vladimir Putin, au impus sancţiuni împotriva Moscovei.
"Acesta este un adevărat punct de cotitură", a aplaudat Emmanuel Macron.
Preşedintele american, Donald Trump, care timp de mai multe luni a refuzat să impună aceste sancţiuni, a considerat că discuţiile sale cu omologul său rus nu duc "nicăieri".
Sancţiunile implică îngheţarea tuturor activelor Rosneft şi Lukoil din Statele Unite, precum şi interdicţia pentru toate companiile americane de a face afaceri cu cei doi giganţi ruşi din domeniul petrolului.
Rusia a denunţat sancţiunile americane ca fiind "contraproductive", preşedintele Vladimir Putin declarând că acestea nu vor avea un "impact semnificativ" asupra economiei ţării sale.
"Vă voi spune ce cred peste şase luni. Vom vedea cum evoluează totul", a replicat Donald Trump câteva ore mai târziu.
Europenii au vizat şi sectorul petrolier rusesc, anunţând miercuri seară o nouă rundă de sancţiuni împotriva Moscovei, a 19-a din februarie 2022.
Aceasta include o oprire completă a importurilor de gaz natural lichefiat (GNL) rusesc până la sfârşitul anului 2026 şi măsuri suplimentare împotriva flotei fantomă de petroliere pe care Moscova o foloseşte pentru a ocoli sancţiunile occidentale.
Atacurile ruseşti împotriva Ucrainei în cursul nopţii şi joi dimineaţă devreme au ucis un salvator, au perturbat traficul feroviar şi au avariat o sinagogă, au anunţat autorităţile locale.
Doi jurnalişti ucraineni de la Freedom TV au fost ucişi în aceeaşi zi de o dronă rusească la Kramatorsk, estul Ucrainei, a reamintit preşedintele Zelenski joi la Bruxelles.
