Cum arată cel mai sfânt loc din lume de care nu ai auzit niciodată
Situat la 125 km nord-est de Erbil (capitala Kurdistanului, o regiune autonomă din nordul Irakului), se află complexul sanctuar de mărimea unui cătun Lalish, cel mai sfânt loc al yazidismului, o religie străveche cu 700.000 de adepți în întreaga lume.
„Lalish este la fel de sacru pentru yazidi precum Mecca pentru musulmani sau Ierusalimul este pentru adepții islamului, creștinismului și iudaismului”, a spus Luqman Mahmood, directorul relațiilor cu vizitatorii, scrie BBC.
Situl vechi de 4.000 de ani (care este deschis și necredincioșilor) este alcătuit dintr-un număr de altare cu turle conice canelate distinctive, dintre care cel mai venerat conține mormântul șeicului Adi ibn Musafir, considerat fondatorul credinței.
Originile exacte ale yazidismului sunt discutabile, dar se crede că datează de peste 7.000 de ani și, de-a lungul timpului, a ajuns să încorporeze elemente ale altor credințe, inclusiv zoroastrismul, misticismul sufi, creștinismul și iudaismul.
Principalele credințe ale yazidismului sunt că există un singur Dumnezeu („Kuda” în kurdă) care a creat omenirea, în timp ce toate celelalte ființe vii au fost opera a șapte îngeri conduși de îngerul păun pe nume Malak Taus.
„O altă fațetă importantă a credinței Yazidi este credința în unitatea noastră cu lumea naturală, care își are rădăcinile în venerarea naturii antice”, a spus Mahmood.
„Șarpele negru de pe ușa templului simbolizează respectul nostru pentru Mama Natură; nu am ucide niciodată un șarpe, chiar dacă ar fi veninos.”
Șarpele este deosebit de simbolic pentru yazidi care cred că, după ce Arca lui Noe a s-a fisurat când s-a oprit pe vârful Muntelui Ararat, un șarpe a astupat gaura cu corpul său și a salvat nava de la scufundare și pe toți cei aflați la bord de la înec.
La fel ca musulmanii care călătoresc la Mecca, yazidii sunt obligați să facă un pelerinaj la Lalish cel puțin o dată în viață; cei care locuiesc în Kurdistan sau Irak ar trebui să viziteze cel puțin o dată pe an. Pelerinii și vizitatorii trebuie să intre în complex în ținute modeste și să meargă desculți din respect pentru sfințenia sitului.
Odată ajuns înăuntru, o tradiție populară Yazidi este legarea de girêk (noduri) în eșarfe de mătase atârnate în jurul stâlpilor și copacilor. Culorile diferite reprezintă cei șapte îngeri, în timp ce fiecare nod reprezintă o rugăciune. Yazidiștii cred că, prin dezlegarea nodului unui pelerin anterior, îi va îndeplini acelei persoane toate dorințele.
Lalish găzduiește doar 25 de rezidenți permanenți. Acestea includ: un preot; diverși călugări; o calugarita; și așa-zișii „slujitori ai casei”, care sunt responsabili cu curățarea, întreținerea, îngrijirea pădurilor din jur de smochini, nuci și măslini și culegerea pământului pentru pelerini.
Se spune că fiecare yazidi ar trebui să posede pământ din Lalish și să-l poarte cu ei ca un talisman. Solul este, de asemenea, o parte cheie a ritualurilor funerare Yazidi: este amestecat cu apă sfântă de izvor și mici bile de noroi sunt plasate în gură, urechi și peste ochi după moarte. În sicriu se pun și monede (o tradiție antică babiloniană) pentru ca defuncții să aibă bani de cheltuit în rai.
