Criză în Spania. Premierul a convocat alegeri anticipate pe 28 aprilie
Şeful executivului socialist spaniol, Pedro Sanchez, a anunţat vineri convocarea de alegeri legislative anticipate pentru data de 28 aprilie, după numai opt luni de guvernare, transmit agenţiile internaţionale de presă.
'Am propus dizolvarea parlamentului şi convocarea de alegeri legislative pentru 28 aprilie', a declarat Sanchez, după o şedinţă de guvern extraordinară convocată după ce parlamentul a respins proiectul de buget al socialiştilor pe fondul crizei persistente din Catalonia.
Aflat de opt luni în fruntea guvernului cu cea mai redusă susţinere parlamentară din istoria ţării, Sanchez nu a reuşit să menţină fragila majoritate formată din socialişti, stânga radicală Podemos, separatiştii catalani şi naţionaliştii basci, care i-a permis să-l înlăture de la putere, la 1 iunie 2018, printr-o moţiune de cenzură, pe predecesorul său conservator Mariano Rajoy.
Miercuri, separatiştii catalani au respins, împreună cu opoziţia de dreapta, proiectul de buget al socialiştilor, la o zi după ce la Madrid a început procesul în care 12 lideri secesionişti sunt judecaţi pentru rolul lor în tentativa de independenţă a Cataloniei în 2017.
Dialogul între guvern şi separatişti fusese întrerupt săptămâna trecută, aceştia din urmă continuând să ceară un referendum de autodeterminare, inacceptabil pentru Madrid.
În declaraţia de vineri, şeful guvernului a acuzat dreapta şi pe separatişti că au blocat 'bugetul cel mai social al deceniului în ţara noastră' după 'şapte ani de nedreptăţi sociale şi de austeritate'.
Executivul transmisese vineri presei un document în care lăuda bilanţul scurtei sale guvernări: creşterea cu 22% a salariului minim, finanţarea de măsuri de combatere a violenţei asupra femeilor ş.a.
În opinia cercetătoarei în ştiinţe politice Berta Barbet, Pedro Sanchez consideră că, prin convocarea de alegeri anticipate, ar putea minimiza impactul unui posibil vot-sancţiune al alegătorilor.
Sanchez este atacat frontal în privinţa problemei catalane de Partidul Popular (PP), de liberalii din Ciudadanos şi de partidul extremist de dreapta Vox, care au organizat duminică o mare manifestaţie pentru a cere alegeri.
'Cu timpul, această ameninţare (a dreptei şi extremiştilor de dreapta) nu va face decât să se înrăutăţească', atrage atenţia Berta Barbet.
Conform mai multor sondaje, PP, Ciudadanos şi Vox ar fi în măsură să formeze împreună o majoritate la nivel naţional, aşa cum au procedat în ianuarie în Andaluzia pentru a-i îndepărta pe socialişti din fieful lor istoric.
Convocarea acestui nou scrutin 'reprezintă sfârşitul unei legislaturi atipice, agitate', care a început în 2016, consideră Paloma Roman, politolog la Universitatea Complutense din Madrid.
În mai puţin de patru ani, bipartidismul s-a făcut ţăndări, Catalonia a încercat să se separe, un şef de guvern - Mariano Rajoy - a fost îndepărtat, pentru prima oară în 40 de ani, de un adversar - Pedro Sanchez - pe care îl învinsese la urne.
Mai mult, noile alegeri ar putea să nu rezolve nimic.
Odată cu apariţia Vox, în camera legislativă inferioară s-ar putea înregistra un nou record de partide reprezentate, iar separatiştii - în continuare la putere în Catalonia şi furioşi din cauza procesului de la Madrid - vor fi tot mai puţin dispuşi să negocieze.
În opinia lui Steven Trypsteen, analist la ING, o majoritate PP-Ciudadanos-Vox riscă să crească 'tensiunile între guvernul central şi Catalonia'. Dacă voturile naţionaliştilor basci şi catalani vor fi indispensabile pentru a guverna, un nou 'blocaj politic' se anunţă.
