Creștere semnificativă a acuzațiilor de abuzuri, la mine esențiale pentru tranziția energetică a UE, potrivit unui raport

mina de cupru
Shutterstock

Minele aflate la periferia Uniunii Europene, care ar putea juca un rol critic în tranziția energetică a blocului comunitar, au înregistrat o creștere semnificativă a acuzațiilor de abuzuri, scrie The Guardian. 

Acestea variază de la decese la locul de muncă până la poluarea solului — arată un raport recent.

În 2024, numărul acuzațiilor s-a triplat față de media ultimilor cinci ani.

Organizația nonprofit Business and Human Rights Resource Centre (BHRRC) a identificat 270 de acuzații de abuzuri de mediu și drepturile omului în cadrul proiectelor miniere pentru minerale de tranziție din 13 țări din Europa și Asia Centrală — în creștere față de 92 în anul precedent.

Mineralele vizate, precum cuprul pentru cabluri și litiul pentru bateriile auto, sunt esențiale pentru renunțarea la combustibilii fosili, care contribuie la schimbările climatice și la fenomenele meteo extreme.

Citește și
protest iran
Cum a ajuns rialul să aprindă butoiul de pulbere iranian. Republica Islamică e mai slabă ca oricând și există doar 3 scenarii

„Nu trebuie să alegem între progresul climatic și protejarea oamenilor și a ecosistemelor. Le putem avea pe ambele, dacă acționăm în mod înțelept,” a declarat Ella Skybenko, cercetătoare BHRRC și coautoare a raportului. „Oamenii și mediul nu trebuie să plătească prețul tranziției energetice.”

Acuzațiile, bazate pe incidente raportate public de presă și ONG-uri (inclusiv cele care nu au fost dovedite în instanță), acoperă întregul lanț de aprovizionare minieră — de la extracția și procesarea mineralelor până la topire și rafinare.

Cercetătorii au identificat acuzații de abuz în 13 din cele 23 de țări analizate din Europa de Est și Asia Centrală. Rusia a fost responsabilă pentru 39% dintre acuzații, urmată de Ucraina și Kazahstan. În schimb, niciun abuz nu a fost raportat în cele patru state membre UE incluse în analiză — Croația, Estonia, Letonia și Lituania — și nici în Moldova sau Turkmenistan.

Cele mai frecvente acuzații de încălcare a drepturilor omului au fost cele legate de sănătatea și siguranța muncii, reprezentând 85% dintre impacturile asupra lucrătorilor, urmate de decese la locul de muncă și probleme de sănătate personală.

În ceea ce privește comunitățile, 38% dintre acuzații vizau încălcări ale normelor de siguranță de mediu, urmate de poluarea aerului (27%) și de poluarea solului și a apei (câte 20%).

Diego Francesco Marin, activist în domeniul resurselor la European Environmental Bureau, care nu a fost implicat în redactarea raportului, a avertizat că mediul represiv pentru jurnaliști și ONG-uri din multe dintre aceste țări înseamnă probabil că datele reflectă o subraportare semnificativă. El a calificat concluziile drept „deosebit de alarmante”.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Așa arată astăzi stadionul din România reabilitat cu 20 de milioane de euro în urmă cu nici doi ani
FOTO Așa arată astăzi stadionul din România reabilitat cu 20 de milioane de euro în urmă cu nici doi ani
Citește și...
Cum a ajuns rialul să aprindă butoiul de pulbere iranian. Republica Islamică e mai slabă ca oricând și există doar 3 scenarii
Cum a ajuns rialul să aprindă butoiul de pulbere iranian. Republica Islamică e mai slabă ca oricând și există doar 3 scenarii

Prăbușirea rialului la un curs de 1,4 milioane pentru un dolar american a zdruncinat piața deja fragilă a Iranului și a declanșat greve în Marele Bazar din Teheran, care apoi au explodat în cele mai sângeroase proteste din istoria recentă a Iranului.

Franța intră pe spor natural negativ: pentru prima dată după Al Doilea Război Mondial, decesele depășesc nașterile
Franța intră pe spor natural negativ: pentru prima dată după Al Doilea Război Mondial, decesele depășesc nașterile

Pentru prima dată de la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial, în Franţa s-au înregistrat în 2025 mai multe decese decât naşteri, chiar dacă populaţia a crescut uşor cu 0,25%, ajungând la 69,1 milioane de locuitori la 1 ianuarie 2026. 

Procurorul special al Coreei de Sud cere pedeapsa cu moartea pentru fostul președinte Yoon Suk Yeol
Procurorul special al Coreei de Sud cere pedeapsa cu moartea pentru fostul președinte Yoon Suk Yeol

Procurorul special al Coreei de Sud a solicitat marţi pedeapsa cu moartea pentru fostul preşedinte Yoon Suk Yeol, acuzat de insurecţie pentru impunerea, pentru scurt timp, a legii marţiale în decembrie 2024, informează AFP şi Reuters.

Recomandări
Lista bugetarilor afectați de tăierea de 10% a anvelopei salariale. Guvernul ar urma să facă economii de 3,1 miliarde de euro
Lista bugetarilor afectați de tăierea de 10% a anvelopei salariale. Guvernul ar urma să facă economii de 3,1 miliarde de euro

Ministrul Radu Miruţă a anunţat că Guvernul va adopta pachetul de legi privind reforma administraţiei, cu tăieri de 10% din anvelopa pentru salarii, cu care va merge în Parlament pentru asumarea răspunderii.

Pentru prima dată, un oficial din Iran recunoaște că au fost uciși aproximativ 2000 de protestatari ”teroriști”
Pentru prima dată, un oficial din Iran recunoaște că au fost uciși aproximativ 2000 de protestatari ”teroriști”

Aproximativ 2.000 de persoane, inclusiv personalul de securitate, au fost ucise în protestele din Iran, a declarat marți un oficial iranian pentru agenția Reuters.

Alertă în județul Teleorman. O navă care transporta peste 1.100 de tone de fertilizator a început să se scufunde
Alertă în județul Teleorman. O navă care transporta peste 1.100 de tone de fertilizator a început să se scufunde

Autorităţile din Teleorman au anunțat că au constatat o creştere a indicatorilor de amoniu în Dunăre, după ce o navă care transporta peste 1.100 de tone de fertilizator a început să se scufunde în zona Portului Zimnicea.