Consiliul Uniunii Europene prelungeşte sancţiunile împotriva Rusiei pentru încă şase luni

62409854

Miniştrii de externe din Uniunea Europeană au decis să prelungească pentru încă şase luni, până la 31 iulie 2025, măsurile restrictive aplicate contra Rusiei pentru acţiunile sale continue de destabilizare a situaţiei din Ucraina.

Potrivit unui comunicat al Consiliului UE, citat de Agerpres, aceste măsuri economice, introduse prima dată în 2014, au fost extinse semnificativ începând din februarie 2022 ca răspuns la agresiunea militară ilegală, nejustificată şi neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei.

Sancţiunile în cauză constau într-o gamă largă de măsuri sectoriale, printre care restricţii asupra comerţului, finanţelor, energiei, tehnologiei şi bunurilor cu dublă utilizare (civilă şi militară), industriei, transporturilor şi produselor de lux.

Măsurile includ retragerea băncilor ruse din sistemul SWIFT de gestionare a datelor bancare şi retragerea licenţelor în UE ale unor media susţinute de Kremlin. În plus, măsuri specifice vor permite UE să contracareze ocolirea sancţiunilor.

Atât timp cât acţiunile Federaţiei Ruse continuă să încalce regulile fundamentale ale dreptului internaţional, printre care interzicerea utilizării forţei, este adecvat să fie menţinute în vigoare toate măsurile impuse de UE şi să fie luate măsuri suplimentare dacă este necesar”, arată comunicatul citat.

La 31 iulie 2014, Consiliul UE a adoptat decizia 512/2014 referitoare la măsurile restrictive legate de acţiunile ruse de destabilizare a situaţiei din Ucraina.

În afară de sancţiunile economice impuse Federaţiei Ruse, UE are în vigoare diferite tipuri de măsuri ca răspuns la acţiunile destabilizatoare ale Moscovei contra Ucrainei.

Aceste măsuri includ restricţii asupra relaţiilor economice cu peninsula Crimeea, anexată ilegal, şi cu zonele din Ucraina necontrolate de guvernul de la Kiev în regiunile Doneţk, Herson, Lugansk şi Zaporojie.

De asemenea, printre măsurile respective se află îngheţarea activelor bancare şi restricţii de călătorie pentru o gamă largă de indivizi şi entităţi, precum şi măsuri diplomatice.

Începând cu 24 februarie 2022, UE a adoptat 15 pachete de sancţiuni fără precedent contra Moscovei ca răspuns la invazia rusă pe scară largă în Ucraina.

Articol recomandat de sport.ro
NEWS ALERT Andrei Rațiu, cel mai scump transfer din istoria clubului!
NEWS ALERT Andrei Rațiu, cel mai scump transfer din istoria clubului!
Citește și...
Armata Ucrainei susține că Rusia a pierdut 831.620 de soldați în războiul din țara lor, din februarie 2022

Rusia a pierdut 831.620 de soldați în Ucraina de la începutul invaziei sale la scară largă, la 24 februarie 2022, afirmă Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei, într-un comunicat transmis în 27 ianuarie.

Hurriyet: Discuțiile de pace privind Ucraina ar putea fi demarate în aprilie-mai. Erdogan ar putea juca rolul de mediator

Discuțiile privind soluționarea războiului din Ucraina ar putea avea loc în aprilie-mai, dar nu înainte de întâlnire între președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin, relatează Hurriyet.

Suedia investighează implicarea Rusiei în cazul cablurilor avariate din Baltică. O navă suspectă, sechestrată

Marina de coastă suedeză a pus sechestru, duminică, pe o navă de transport sub pavilion maltez, după ce un cablu subacvatic, între Letonia și Suedia, a fost găsit rupt în weekend.

Recomandări
La munte e plin de turiști, dar hotelierii spun că încasările s-au prăbușit și cu 30%. Cum fac românii economie în drumeții

Cei care au ales muntele au găsit o vreme excelentă. Stațiunile, zonele de promenadă și muzeele au fost pline de oameni, dar aglomerația n-a adus și venituri în plus la hoteluri si restaurante. 

Viitură apocaliptică în Nepal: 800 morți, mii de dispăruți. Efort disperat de salvare a 830 de oameni prinși într-un tunel

Bilanțul viiturii catastrofale produse la granița dintre Nepal și China continuă să se agraveze. Până acum au fost recuperate aproape 800 de trupuri neînsuflețite, iar numărul dispăruților trece de 2.500. 

Sondaj: Trei sferturi dintre bucureșteni cred că România merge într-o direcție greșită. Mare surpriză în opțiunile de vot

Majoritatea bucureştenilor (73%) consideră că România merge într-o direcţie greşită, arată un sondaj de opinie realizat de CURS la nivelul Capitalei.