Cine e Ayatollahul Ali Khamenei, liderul suprem al Iranului. Ce modificări a suferit lumea persană sub conducerea lui

62552571

Liderul suprem al Iranului s-a născut în orașul Mashhad, mai exact în provincia Khorasan la data de 19 aprilie 1939.

El este un cleric și politician iranian care „conduce” Iranul încă din 1989, potrivit firstpost.com.

Sub conducerea lui Khamenei, situația drepturilor omului în Iran s-a deteriorat, țara fiind percepută ca cel mai rău stat sponsor al terorismului la nivel mondial, iar programul său nuclear ilegal rămâne una dintre cele mai dificile provocări pentru securitatea globală. Conducerea sa a fost definită de cruzime, corupție și o creștere a ostilității față de Occident potrivit unitedagainstnucleariran.com.

La vârsta de patru ani, Sayyed Ali și fratele său mai mare, Mohammad, au fost trimiși la maktab, școlile primare tradiționale ale vremii, pentru a învăța alfabetul și Coranul.

Mai târziu, a fost transferat la o școală islamică nou-înființată pentru a-și continua învățătura.

După această educație primară, Sayyed Ali și-a continuat studiile la seminarul teologic din Mashhad.

La școlile religioase Soleiman Khan și Nawwab, sub supravegherea tatălui său și îndrumarea unor mari învățați religioși, a studiat toate materiile de „nivel intermediar”, inclusiv logica, filosofia și jurisprudența islamică.

Apoi a început studiile de nivel avansat, numite darse kharij, cu savanți precum Marele Ayatollah Milani.

Activitate politică

În Qom, în 1962, Sayyed Ali s-a alăturat adepților revoluționari ai Imamului Khomeini, care se opuneau politicilor pro-americane și anti-islamice ale regimului șahului.

În mai 1963 (corespunzând lunii sfinte Muharram), Imam Khomeini l-a însărcinat pe Sayyed Ali să transmită un mesaj secret Ayatollahului Milani și altor clerici din Mashhad privind metodele de demascare a regimului șahului.

A călătorit la Birjand pentru a răspândi ideile Imamului Khomeini.

Acolo a fost arestat pentru prima dată și a petrecut o noapte în închisoare.

Autoritățile i-au interzis ulterior să mai țină predici.

Agenția a șahului, SAVAK, l-a arestat într-o seară târzie și l-a dus cu avionul la Teheran, unde a petrecut două luni în izolare, timp în care a fost torturat.

După eliberare, a început să țină lecții de exegeză coranică, tradiții profetice și ideologie islamică în Mashhad și Teheran.

Știind că este supravegheat de SAVAK, în 1967 a intrat în clandestinitate.

Cu toate acestea, a fost din nou arestat pentru că ținea astfel de cursuri și discuții islamice.

Ultima arestare și exilul

Între anii 1972–1975, Ayatollah Khamenei ținea cursuri despre Sfântul Coran și ideologia islamică în trei moschei diferite din Mashhad.

Aceste cursuri, împreună cu prelegerile sale despre Nahjul Balagha al Imamului Ali (as), atrăgeau mii de tineri. 

Toate acestea au alarmat agenții SAVAK ai șahului, așa că, în iarna anului 1975, au dat buzna în locuința sa din Mashhad și l-au arestat pentru a șasea oară, confiscându-i toate cărțile și notițele.

De această dată, a fost închis în notoria „Închisoare Comună Poliție-SAVAK” din Teheran, timp de mai multe luni.

În toamna anului 1975, a fost eliberat și trimis înapoi la Mashhad, fiind complet interzis de a mai preda sau ține prelegeri.

Totuși, activitățile sale clandestine au intrat din nou în atenția SAVAK, care l-a arestat în iarna anului 1976 și l-a trimis în exil pentru trei ani.

Această perioadă  s-a încheiat spre sfârșitul anului 1978, ca urmare a schimbărilor politice din țară, iar Ayatollah Khamenei s-a întors la Mashhad cu câteva luni înainte de finalul Revoluției Islamice.

Revoluția Islamică

Cu puțin timp înainte de Revoluția Islamică (11 februarie 1979) și de revenire a Imamului Khomeini din Paris în Iran, a fost format un Consiliu Revoluționar Islamic la inițiativa Imamului.

Ayatollah Khamenei a fost numit membru al acestui Consiliu, alături de alte personalități islamice precum Ayatollahii martiri Motahhari și Beheshti.

Prin urmare, a plecat din Mashhad la Teheran pentru a-și prelua noile responsabilități.

Revoluția Islamică din Iran a avut un impact semnificativ asupra femeilor, aducând schimbări majore în viața lor, atât în bine, cât și în rău.

Deși revoluția a promis egalitate și drepturi pentru femei, în practică, multe dintre acestea s-au confruntat cu restricții și pierderi de libertăți.

Ce au pierdut femeile în urma Revoluției Islamice

Republica Islamică Iran a fost construită pe temelia misoginiei patriarhale. Unul dintre primele acte ale liderului revoluției, Ayatollahul Khomeini, când a preluat puterea în 1979, a fost să inverseze drepturile femeilor în ceea ce privește căsătoria, custodia copiilor și divorțul. Aceasta a inclus scăderea vârstei legale pentru căsătoria fetelor de la 18 la 9 ani – iar fete atât de tinere pot fi încă măritate în Iran și astăzi.

Femeile iraniene nu doar că au fost forțate să poarte vălul, dar le-a fost interzis să danseze sau să cânte solo în public, să meargă cu bicicleta, să participe la meciuri pe stadioane, să devină judecători sau președinte. Trebuie să stea în partea din spate a autobuzului și pot călători în afara țării doar cu permisiunea soțului. Mărturia lor în instanță și moștenirea lor sunt considerate a avea jumătate din valoarea celor ale bărbaților. Ele se numără printre puținele femei din lume ale căror bunici aveau mai multe drepturi decât ele, potrivit time.com.

Președinți „anihilați politic” de Ali Khamenei

Mohammad Khatami (1997–2005)- Președinte reformist, popular printre tineri și intelectuali. Khamenei i-a blocat multe inițiative prin intermediul forțelor de securitate și al sistemului judiciar. Presa reformistă a fost închisă, iar mișcarea reformistă a fost treptat redusă la tăcere.

Mahmoud Ahmadinejad (2005–2013)- Deși părea aliat al liderului suprem, în al doilea mandat s-au certat dur. Ahmadinejad a început să aibă inițiative „independente” și chiar mistice, ceea ce l-a înfuriat pe Khamenei.

A fost marginalizat spre finalul mandatului; unii dintre apropiații lui au fost arestați.

Hassan Rouhani (2013–2021)- Un moderat care a negociat Acordul Nuclear (JCPOA) cu SUA și UE.

După ce Trump a retras SUA din acord, Khamenei și Gărzile Revoluționare l-au acuzat indirect pe Rouhani de naivitate.

Spre finalul mandatului, influența sa era aproape nulă.

Ebrahim Raisi (2021–2024)- Considerat omul lui Khamenei, dar nici el nu a avut autonomie reală. A murit într-un accident de elicopter în mai 2024. Nici el nu a fost un „lider cu inițiativă”, ci mai degrabă un executant al voinței lui Khamenei.

Parcursul profesional

1980 – Membru fondator al Partidului Republicii Islamice, împreună cu savanți religioși și mujahidini precum Shahid Beheshti, Rafsanjani, Shahid Bahonar și Musavi-Ardebili

• Vice-ministru al Apărării

• Supraveghetor al Gărzilor Revoluționare Islamice

• Imam al Rugăciunilor de Vineri din Teheran, conform decretului Imamului Khomeini

• Deputat ales în Majlis (Adunarea Consultativă) pentru Teheran

1981 – Reprezentant al Imamului Khomeini la Consiliul Superior de Apărare

• Prezență activă pe fronturile războiului impus de Irak

1982 – Ales Președinte al Republicii Islamice Iran după martiriul Președintelui Mohammad Ali Rajai (Ayatollah Khamenei a fost el însuși ținta unei tentative de asasinat în moscheea Abu Dhar din Teheran, după care a fost spitalizat câteva luni), potrivit english.khamenei.ir.

• Președinte al Consiliului Cultural al Revoluției

1986 – Președinte al Consiliului de Expediență

• Președinte al Republicii Islamice pentru un al doilea mandat de 4 ani

1989 – Lider al Republicii Islamice Iran de către Adunarea Experților după decesul Imamului Khomeini

1990 – Președinte al Comitetului pentru Revizuirea Constituției.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Unde a fost surprinsă Georgina înainte să-i fie alături lui CR7 la sărbătorirea titlului: ”M-ai lăsat fără cuvinte”
FOTO Unde a fost surprinsă Georgina înainte să-i fie alături lui CR7 la sărbătorirea titlului: ”M-ai lăsat fără cuvinte”
Citește și...
SUA avertizează asupra unui „plan B” militar pentru Strâmtoarea Ormuz. „Țările NATO ar putea contribui”

Secretarul de stat american Marco Rubio a avertizat vineri că Washingtonul examinează un aşa-numit „plan B", un plan militar, pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz, dacă în urma negocierilor Iranul refuză să deblocheze această arteră navigabilă.

„Crimă monstruoasă” la un liceu din Lugansk. Patru persoane au murit și alte 40 au fost rănite în atacul ucrainean

Cel puţin patru persoane au fost ucise şi alte 40 rănite într-un atac ucrainean cu drone asupra unui liceu din regiunea Lugansk ocupată de Rusia în estul Ucrainei, au afirmat vineri autorităţile ruse, denunţând o „crimă monstruoasă", transmite AFP.

Marco Rubio: „Campania Rusiei împotriva ţărilor baltice este îngrijorătoare şi ridică temeri privind o escaladare”

Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat vineri că este îngrijorătoare campania Moscovei împotriva ţărilor baltice, recunoscând că există, într-o astfel de retorică, riscul de escaladare.

Recomandări
Controversele proiectulului nuclear de 7,6 miliarde de dolari de la Doicești. „Bani tocați degeaba” vs „securitatea României”

Proiectul nuclear al minireactoarelor americane NuScale de la Doicești, o investiție complexă ale cărei costuri sunt estimate între 4,6 și 7,6 miliarde de dolari, stârnește controverse după ce premierul Ilie Bolojan a acuzat că este prost administrat.

Pe ce se bazează noua lege a salarizării. Cele trei principii esențiale și cei cinci piloni-cheie

PSD, PNL, USR şi UDMR au semnat, vineri, un acord pentru adoptarea noii legi a salarizării din sectorul public până la finalul actualei sesiuni parlamentare. Ministrul Dragoș Pîslaru a explicat care sunt principiile care stau la baza reformei.

”Salvați Judecătoria Strehaia!”. Ce se întâmplă în municipiul în care instanța are un singur judecător | VIDEO

Zeci de grefieri, avocaţi şi localnici din oraşul Strehaia şi din localităţile arondate au protestat, vineri, în faţa judecătoriei din localitate, nemulţumiţi de propunerea de desfiinţare a instanţei, aprobată de plenul CSM.