Cel puţin 58 de morți în Gaza, după ce Israelul a intensificat bombardamentele înaintea discuţiilor de la Casa Albă
Atacurile israeliene au ucis cel puţin 58 de persoane în Gaza, luni, în timp ce locuitorii din nordul enclavei spun că a fost unul dintre cele mai intense bombardamente din ultimele săptămâni, relatează Reuters.
La o zi după ce preşedintele american Donald Trump a cerut încetarea războiului care durează de 20 de luni, un om de încredere al premierului Benjamin Netanyahu era aşteptat la Casa Albă pentru discuţii referitoare la încetarea focului în Gaza, la Iran şi la posibile acorduri diplomatice regionale mai ample.
Dar pe teren, în enclava palestiniană, nu au fost semne că luptele s-ar fi calmat. Armata israeliană a emis luni ordine de evacuare pentru locuitorii din districtele mari din nordul Fâşiei Gaza, provocând un nou val de strămutări.
„Exploziile nu s-au oprit; au bombardat şcoli şi case. Părea că sunt cutremure”, a povestit Salah, în vârstă de 60 de ani, tată a cinci copii, din oraşul Gaza. „La ştiri auzim că se apropie un armistiţiu, dar pe teren vedem moarte şi auzim explozii”, spune el.
Tancurile israeliene au pătruns în zonele estice ale suburbiei Zeitoun din oraşul Gaza şi au bombardat mai multe zone din nord, în timp ce avioanele au bombardat cel puţin patru şcoli după ce au ordonat sutelor de familii adăpostite în interior să plece, au relatat locuitorii.
Cel puţin 58 de morţi
Cel puţin 58 de persoane au fost ucise în atacurile israeliene de luni, au declarat autorităţile sanitare, inclusiv 10 persoane ucise în Zeitoun şi cel puţin 13 ucise în sud-vestul oraşului Gaza. Medicii au declarat că majoritatea acestor 13 au fost omorâte de focuri de armă, dar locuitorii au raportat şi un atac aerian.
Douăzeci de persoane, printre care femei, copii şi un jurnalist local, au fost ucise într-un atac aerian israelian asupra unei cafenele de pe malul mării din oraşul Gaza, au mai declarat medicii.
Sindicatul Jurnaliştilor Palestinieni a declarat că peste 220 de jurnalişti au fost ucişi în Gaza de la începutul războiului, în octombrie 2023.
Armata israeliană a declarat că a lovit ţinte militante în nordul Gazei, inclusiv centre de comandă şi control, după ce a luat măsuri pentru a reduce riscul de a răni civili. Nu au existat informaţii imediate din partea Israelului cu privire la victimele raportate în sud-vestul Fâşiei Gaza şi la cafeneaua de pe malul mării.
Bombardamentul a urmat unor noi ordine de evacuare în zone vaste din nord, unde forţele israeliene au operat anterior şi au lăsat în urmă distrugeri pe scară largă. Armata a ordonat populaţiei din zonă să se îndrepte spre sud, afirmând că intenţionează să lupte împotriva militanţilor Hamas care operează în nordul Gazei, inclusiv în centrul oraşului Gaza.
Oficiali israelieni, la Washington pentru discuţii
La o zi după ce Trump a cerut „să se ajungă la o înţelegere în Gaza şi să se recupereze ostaticii”, ministrul israelian pentru afaceri strategice, Ron Dermer, un aliat al lui Netanyahu, era aşteptat luni la Casa Albă pentru discuţii despre Iran şi Gaza, a declarat un oficial israelian.
În Israel, cabinetul de securitate al lui Netanyahu urma să se reunească pentru a discuta următoarele măsuri în Gaza.
Vineri, şeful armatei israeliene a declarat că operaţiunea terestră actuală este aproape de atingerea obiectivelor sale, iar duminică, Netanyahu a afirmat că s-au deschis noi oportunităţi pentru recuperarea ostaticilor, dintre care 20 se crede că sunt încă în viaţă.
Surse palestiniene şi egiptene cu informaţii despre ultimele eforturi pentru o încetare a focului au declarat că mediatorii din Qatar şi Egipt şi-au intensificat contactele cu cele două părţi beligerante, dar că nu a fost stabilită încă o dată pentru o nouă rundă de negocieri în vederea unui armistiţiu.
Un oficial Hamas a declarat că progresul depinde de schimbarea poziţiei Israelului şi de acceptarea încetării războiului şi a retragerii din Gaza. Israelul afirmă că poate pune capăt războiului numai după ce Hamas va fi dezarmată şi desfiinţată. Hamas refuză să depună armele.
Ministrul israelian de externe, Gideon Saar, a declarat că Israelul acceptă acordul propus de SUA pentru o încetare a focului timp de 60 de zile şi eliberarea ostaticilor şi a aruncat responsabilitatea asupra Hamas.
Relaţiile Israelului cu Europa, afectate
Ministrul austriac de externe, Beate Meinl-Reisinger, vorbind la Ierusalim alături de omologul său israelian, a declarat că Viena este foarte îngrijorată de situaţia umanitară din Gaza, pe care a descris-o ca fiind „insuportabilă”.
„Suferinţa civililor grevează din ce în ce mai mult relaţiile Israelului cu Europa. Trebuie să se ajungă la un acord de încetare a focului”, a subliniat ea, solicitând eliberarea necondiţionată a ostaticilor de către Hamas, iar Israelului să permită fluxul neîntrerupt de ajutor umanitar în Gaza.
Israelul afirmă că a continuat să permită ajutorul în Gaza şi acuză Hamas că îl fură. Grupul neagă această acuzaţie şi spune că Israelul foloseşte foamea ca armă împotriva populaţiei din Gaza.
Statele Unite au propus un armistiţiu de 60 de zile şi eliberarea a jumătate din ostatici în schimbul unor deţinuţi palestinieni şi a rămăşiţelor altor palestinieni. Hamas ar elibera restul ostaticilor ca parte a unui acord care să garanteze încetarea războiului.
Războiul a început când luptători Hamas au pătruns în Israel pe 7 octombrie 2023, ucigând 1.200 de persoane, majoritatea civili, şi luând 251 de ostatici pe care i-a dus înapoi în Gaza într-un atac surpriză ce a reprezentat cea mai sângeroasă zi din istoria Israelului.
Asaltul militar ulterior al Israelului a ucis peste 56.000 de palestinieni, majoritatea civili, potrivit Ministerului Sănătăţii din Gaza, a strămutat aproape întreaga populaţie de 2,3 milioane de locuitori şi a aruncat enclava într-o criză umanitară. Peste 80% din teritoriu este acum o zonă militarizată de Israel sau se află sub ordin de strămutare, potrivit ONU.
