Ce trebuie să știi despre protestele violente din Peru. Tensiunile care au răbufnit după zeci de ani
Peste 40 de oameni au fost uciși de forțele de ordine, în timp ce mii de peruani vin din toată țara în capitala Lima pentru a continua protestele fără precedent la adresa puterii. Concomitent, numeroși alți peruani organizează contraproteste.
După săptămâni de proteste violente, ce se întâmplă, totuși, în Peru?
Susținătorii fostului președinte Pedro Castillo care cer demisia succesorului său își duc protestul la Lima. Mii de protestatari din Peru s-au adunat în capitală pentru a-și arăta sprijinul pentru fostul președinte înlăturat Pedro Castillo și pentru a cere demisia actualului președinte Dina Boluarte, scrie Al Jazeera.
Manifestațiile în masă de joi urmăresc să mențină presiunea împotriva guvernului, protestatarii cerând, de asemenea, dizolvarea parlamentului și noi alegeri.
Contraprotestele aflate deja în desfășurare resping însă aceste cereri, un semn al diviziunilor care distrug țara. Iată ce trebuie să știți despre tulburările din Peru.
Ce a declanșat protestele?
Țara a fost zguduită de tulburări violente după ce Congresul l-a înlăturat pe președintele Castillo și l-a înlocuit cu vicepreședintele său, Boluarte, pe 7 decembrie 2022.
Castillo, în vârstă de 53 de ani, a fost acuzat în mai multe anchete de corupție și a evitat la limită două tentative de demitere din partea legislativului condus de opoziție din Peru.
Înainte de cel de-al treilea episod de acuzare, din 7 decembrie, Castillo a încercat să dizolve Congresul și să guverneze prin decrete. Curtea Constituțională a numit însă anunțul lui Castillo o „lovitură de stat”.
Legislativul a votat imediat să-l înlocuiască, ultima lovitură dintr-o ciocnire de ani de zile între executivul și legislativul din Peru. Boluarte a ajuns astfel al șaselea președinte din Peru în cinci ani.
Fostul șef de stat Castillo este ținut acum în arest preventiv, în timp ce este anchetat sub acuzația de rebeliune.
Ce alimentează actualele proteste?
Mulți dintre protestatari sunt susținători lui Castillo, cu un trecut similar cu fostul președinte. Ei sunt indigeni și provin din regiunile muntoase rurale din Peru și au susținut că noul președinte Boluarte nu îi reprezintă.
Manifestațiile au început în sud și s-au răspândit rapid în zonele rurale din întreaga țară.
În cele cinci săptămâni de proteste, 43 de persoane au fost uciși în confruntări cu forțele de securitate, potrivit ombudsmanului pentru drepturile omului din Peru.
Protestatarii spun că nu este posibil niciun dialog cu un guvern despre care spun că a declanșat atâtea violențe împotriva cetățenilor săi.
„Suntem din Chota, din Cajamarca. Am venit la Lima pentru a ne apăra țara, având în vedere că suntem sub un guvern dictatorial, care ne-a pătat țara cu sânge”, a declarat Yorbin Herrera, un protestatar din Cajamarca, pentru Al Jazeera.
Pe lângă demisia lui Boluarte, demonstrațiile în masă de la Lima cer dizolvarea parlamentului și noi alegeri.
"Sunt supărat. Furios. Traumatizat și șocat de ceea ce se întâmplă aici”, a declarat Luis Garro, un alt protestatar antiguvernamental, pentru Al Jazeera.
„Cred că oamenii o vor forța pe Dina Boluarte și Congresul să plece”, a adăugat el.
Protestele care au cuprins o mare parte din Peru în ultima lună au fost în mare măsură eforturi de la bază, fără o conducere clară.
„Există o istorie lungă de excludere”
Experții spun că cea mai mare violență politică pe care a experimentat-o Peru în mai mult de două decenii a scos în lumină diviziunile profunde din această țară, care se întâlnesc aici de decenii.
„Situația politică din Peru are mai multe straturi și dacă te uiți puțin mai jos în ordinea socială a lucrurilor, aceasta nu poate fi doar despre un moment anume în 2023 sau 2022”, a explicat Alonso Gurmendi, lector în relațiile internaționale de la Universitatea Oxford, pentru Al Jazeera.
„Există o istorie lungă de excludere a oamenilor cu descendență indigenă, iar indigenii din Peru au fost lăsați în afara creșterii economice din Peru. Chiar dacă GPD este în creștere, iar cifrele macroeconomiei merg bine, în fiecare zi oamenii sunt lăsați singuri dacă nu își pot satisface nevoile de bază”, a spus el.
„Nu există îngrijire medicală bună, nu există locuințe publice, iar educația publică nu este bine finanțată”, a mai afirmat Gurmendi.
„Deci populația simte că există un sistem dublu și toate aceste proteste se rezumă la această diferență, între partea din Peru care este poate să profite de „miracolul economic” și partea din Peru care nu este, pentru că este încă lăsat în urmă”, a spus Gurmendi.
Ce spune actualul guvern?
Președintele Dina Bolouarte spune că este dispusă să vorbească cu manifestanții, dar că aceștia trebuie să se adune pașnic.
„Știm că vor să ia Lima din cauza a tot ceea ce iese pe rețelele de socializare pe 18 și 19 ianuarie”, a spus Boluarte într-un discurs.
„Îi chem să ia Lima, da, dar în pace, calm. Vă aștept la Guvern pentru a putea vorbi despre agendele sociale pe care le aveți, pentru că știți bine că agenda politică pe care o propuneți nu este fezabilă”, a adăugat ea.
Boluarte a spus că susține un plan de antedatare a alegerilor pentru președinte și Congres, programate inițial pentru 2026, până în 2024.
Un „marș pentru pace” care îl susține pe Boluarte a fost, de asemenea, în desfășurare la Lima, joi, cu numeroși membri din diverse grupuri comunitare și partide politice purtând tricouri albe, pentru respingerea protestelor.
Ce se va întâmpla în continuare?
Analiştii spun că este greu de prezis, dar nu prevăd vremuri mai bune pentru ţară.
„Este foarte greu de spus ce se va întâmpla”, a declarat Juan Claudio Lechin, un analist politic din Lima.
„Dar dacă Boluarte are curaj, ea poate rămâne pentru că are armata și poliția și are sprijinul a aproximativ 80 la sută din populație. Problema este că această majoritate nu este mobilizată, în timp ce cealaltă parte este mobilizată, cu acțiuni foarte agresive”, a adăugat el.
Gurmendi a spus că politicienii la putere nu au înțeles ce anume îi motivează pe cei care cer demisia lui Boluarte.
„Regimul politic din Lima nu poate sau nu vrea să înțeleagă cauza principală a protestelor”, a spus Gurmendi. „Par să fie convinși că acesta este doar un „atac terorist” din țară, fără legitimitate”.
„Deci, din păcate, nu văd ca acest lucru să se desfășoară într-un mod care să fie pașnic, nu cel puțin pentru ceva timp”, a adăugat el. „De fapt, cred că țara necesită un proces mai lung de discuție națională despre cum să schimbe sistemul, astfel încât să includă pe toată lumea”.
