Starea de urgență, decretată în Peru, după moartea a șapte persoane în manifestațiile violente. Ce vor oamenii
Starea de urgență a fost decretată în Peru ca răspuns la manifestațiile violente în sprijinul fostului președinte Pedro Castillo, arestat pentru corupție. Șapte persoane au murit și peste 200 au fost rănite până acum.
Ministrul peruan al apărării a anunţat miercuri decretarea stării de urgenţă în toată ţara pe o perioadă de 30 de zile, relatează AFP şi Reuters, citate de Agerpres.
„Este nevoie de un răspuns energic cu autoritate" în faţa violenţelor, a argumentat ministrul Alberto Otarola, subliniind că această măsură presupune „suspendarea libertăţii de circulaţie şi reuniune".
Guvernul peruan a decretat deja luni stare de urgenţă în mai multe provincii şi a extins-o marţi.
Tulburările din Peru au început după ce pe 7 decembrie preşedintele de stânga, în vârstă de 53 de ani, a ordonat dizolvarea Parlamentului, însă nu a fost susţinut de armată, iar parlamentarii au votat la scurt timp după, cu o largă majoritate, pentru destituirea sa "pentru incapacitate morală". Arestat câteva ore mai târziu, Pedro Castillo este urmărit de Parchet pentru "rebeliune" şi "conspiraţie".
Manifestanții cer eliberarea lui Castillo, demisia noii preşedinte Dina Boluarte - fostă vicepreşedintă a lui Castillo şi provenită din acelaşi partid radical de stânga ca acesta - şi dizolvarea Parlamentului.
Noua preşedintă a anunţat din nou că intenţionează să devanseze calendarul electoral, astfel ca alegerile să poată avea loc în decembrie 2023, explicând că "mai devreme nu este posibil legal". Duminică, ea evocase termenul de aprilie 2024, fără ca protestele să se calmeze. Teoretic, mandatul lui Pedro Castillo ar fi durat până în 2026, fiind ales în 2021 pentru cinci ani.
Potrivit poliţiei, au avut loc proteste în 14 din cele 24 de regiuni ale ţării, cele mai afectate fiind partea de sud şi cea de nord.
