Trei scenarii negre pentru Europa in cazul in care britanicii aleg BREXITUL joi. Ce s-a intamplat luni cu lira

Sumarul evenimentelor:
►Referendumul pentru iesirea sau ramanerea Marii Britanii in UE are loc joi
►O baroneasa s-a razgandit si nu mai sustine iesirea
►Lira sterlina creste puternic
►NY Times: Daca decide sa iasa din UE, Marea Britanie va fi facuta sa sufere

Norocul in politica pentru premierul britanic David Cameron ar putea "apune" odata cu o eventuala iesire a Marii Britanii din Uniunea Europeana.Cel putin asta sustin analistii, care il critica pentru decizia de a sustine referendumul, fara sa prevada ca ar putea o asemenea amploare. "Majestatea sa, regina, mi-a cerut sa formez un nou guvern si am acceptat", asta declara David Cameron in urma cu aproximativ 6 ani, cand a fost numit premierul Marii Britanii. Acum insa, spun analistii, Cameron a intrat intr-un joc de noroc cu referendumul privind apartenenta Marii Britanii la Uniunea Europeana. Si ar putea insemna finalul carierei sale si iesirea tarii dintr-o alianta din care a facut parte mai bine de 40 de ani.

James Hanning, autor: "Cred ca a fost destul de uimit de amploarea miscarii de iesire din UE. Regula de aur este ca niciodata sa nu organizezi un referendum daca nu esti sigur ca il vei castiga." Tim Bale, profesor: "Cred ca a considerat ca argumentul economic va depasi orice alta demonstratie ce ar putea fi ridicata in incercarea de a parasi UE, dar nu cred ca s-a gandit cat de important va fi argumentul imigrarii."

In 2013, cand a promis organizarea referendumului, Cameron a declarat ca va solutiona odata pentru totdeauna aceasta problema. Si a anuntat cetatenii ca va lupta pentru un nou "pachet atractiv" pentru tara sa. In februarie anul acesta, a reusit sa obtina de la Uniunea Europeana un statut special, prin care se putea reduce migratia. Apoi a revenit la argumentul sau economic. David Cameron: "Exista 3 milioane de locuri de munca in tara noastra care sunt dependente intr-un fel sau altul de comertul pe piata unica. Nu spun ca toate aceste locuri de munca ar disparea, dar, daca se va restrictiona acest tip de comert, atunci cu siguranta vor fi afectate."

Citește și

Barack Obama si David Cameron, "sedinta" inedita pe terenul de golf. Cine a castigat partida

„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

O fosta presedinte a Partidului Conservator s-a razgandit si si-a retras sustinerea pentru campania de iesire a Marii Britanii din UE. Baroneasa Sayeeda Warsi a declarat pentru Times ca "ura si xenofobia" folosite in campanie au facut-o sa ia aceasta decizie. De asemenea, a dezvaluit ca a realizat faptul ca nu mai poate sustine iesirea UK din Uniunea Europeana dupa ce a vazut posterul realizat de UKIP.

Lira sterlina creste puternic dupa sondaje favorabile ramanerii Marii Britanii in UE

Lira sterlina este in urcare puternica luni, dupa ce sondaje de opinie au aratat cresterea sprijinului pentru ramanerea Marii Britanii in Uniunea Europeana, informatie care a stimulat interesul investitorilor pentru plasamente mai riscante, relateaza Reuters. Probabilitatea unui vot pentru ramanerea in UE, la referendumul de joi, a crescut la 72%, dupa un minim de 60% atins joia trecuta, potrivit site-ului de pariuri Betfair.

Lira este in crestere cu 1,7%, la 1,4604 dolari pe unitate, iar in timpul tranzactiilor a atins 1,4625 dolari pe unitate, cel mai ridicat nivel din ultimele trei saptamani. Lira si-a revenit in acest fel de la minimul ultimelor doua luni, de 1,4013 dolari pe unitate, atins joia trecuta. Fata de moneda japoneza, considerata plasament sigur, lira a crescut cu 2%, la 152,51 yeni pe unitate, revenind de la minimul ultimilor trei ani, de circa 145,34 yeni pe unitate, atins joi. Euro a coborat luni cu 1%, la 77,75 pence pe unitate. Investitorii au reactionat dupa ce trei din sase sondaje, publicate weekendul trecut, au aratat modificarea tendintei catre sprijinirea ramanerii in UE, un factor fiind uciderea deputatei laburiste Jo Cox, sustinatoare a apartenentei la Uniune.

Sondajele efectuate dupa moartea deputatei Jo Cox confirma revenirea taberei care sprijina ramanerea in UE

Doua sondaje efectuate in mare parte dupa uciderea deputatei laburiste Jo Cox confirma ca tabara 'In', ce sprijina ramanerea Marii Britanii in blocul comunitar, a castigat teren si s-a inversat tendinta care anterior parea favorabila taberei 'Out', care sustine iesirea din UE la referendumul de pe 23 iunie, transmite agentia Reuters.

Sapte din cele noua sondaje efectuate intre 10 si 16 iunie (data cand a incetat din viata deputata Jo Cox) indicau un avantaj al taberei 'Out'. Insa ultimele doua sondaje publicate duminica arata ca tabara 'In' a recuperat din terenul pierdut, chiar daca diferenta dintre cele doua optiuni este foarte redusa. Primul dintre aceste ultime sondaje arata un sprijin de 45% pentru ramanerea in UE si de 42% pentru Brexit (iesirea din blocul comunitar). In celalalt sondaj procentele sunt de 44% pentru 'In' si 43% pentru 'Out'.

Aceste sondaje au fost efectuate in proportie de aproximativ doua treimi dupa ce deputata Jo Cox, o sustinatoare activa a ramanerii in UE si a primirii migrantilor, a fost ucisa de un individ ale carui motivatii inca nu sunt neclare.

Un reprezentant al taberei 'Out', liderul partidului eurosceptic UKIP, Nigel Farage, a sugerat ca aceasta crima ar putea influenta rezultatul referendumului. Totusi, si ultimele sondaje efectuate inaintea uciderii deputatei laburiste au aratat o revenire a taberei 'In', iar unul dintre institutele care au realizat cercetarile pune aceasta rasturnare de situatie mai degraba pe seama temerilor privind efectele economice negative ale Brexitului, pe care insista liderul taberei 'In', premierul David Cameron.

New York Times: Daca decide sa iasa din UE, Marea Britanie va fi facuta sa sufere pentru alegerea sa

Tarile Uniunii Europene privesc posibilitatea unei iesiri a Marii Britanii din blocul comunitar cu incredulitate, neastampar si angoasa, dar sunt totodata pregatite sa riposteze, scrie cotidianul american The New York Times intr-un comentariu difuzat duminica.

Daca britanicii voteaza la referendumul de joi pentru iesirea din Uniunea Europeana, atunci trebuie sa se astepte la un raspuns dur si necrutator, in conditiile in care capitalele de pe continent vor incerca sa descurajeze alte tari sa urmeze exemplul Marii Britanii, au declarat oficialitati si analisti europeni. Cu alte cuvinte, scrie NY Times, Marea Britanie va fi facuta sa sufere pentru alegerea sa.

Avand de tratat alte chestiuni presante, precum datoria Greciei, criza migrantilor si terorismul, cele mai mari si cele mai puternice natiuni europene isi vor dori ca lucrurile sa fie clare si este putin probabil sa tolereze o perioada lunga de confuzie post-referendum, apreciaza sursa citata.

"Inauntru inseamna inauntru, afara inseamna afara. Sper si cred ca britanicii vor decide in cele din urma sa nu iasa din UE. Retragerea Marii Britanii ar fi o pierdere grea pentru Europa", a declarat influentul ministru de finante al Germaniei, Wolfgang Schäuble, pentru Der Spiegel.

Presedintele Consiliului European, polonezul Donald Tusk, s-a referit in termeni apocaliptici la Brexit. "De ce este atat de periculos? (Pentru ca) nimeni nu-si poate imagina care vor fi consecintele pe termen lung. Ca istoric, ma tem ca Brexitul ar fi inceputul distrugerii nu doar a UE, ci si a civilizatiei politice occidentale", a declarat Tusk pentru tabloidul german Bild, adaugand ca Marea Britanie se va confrunta cu cel putin sapte ani de incertitudine in timpul negocierilor dificile care ar urma sa stabileasca noul tip de relatii cu blocul comunitar.

Pregatindu-se pentru o iesire a Marii Britanii din UE, Franta si Germania discuta anuntarea imediata a unei initiative comune pe tema securitatii europene, posibil un centru de comanda operational, pentru a demonstra, cel putin la nivel simbolic, ca Uniunea Europeana ramane solida si ca va continua sa progreseze si fara Marea Britanie.

Dar Germania a respins unele dintre ideile formulate de Comisia Europeana, care ar dori ca UE sa raspunda rapid printr-o si mai mare integrare europeana politica sau fiscala, deoarece autoritatile de la Berlin au inteles ca, pe fondul alegerilor din aceasta luna din Spania si al scrutinelor din Franta si din Germania de anul viitor, ceea ce-si doresc alegatorii nu este in niciun caz "mai multa Europa". Si niciun guvern european nu-si doreste o schimbare de tratat, care ar atrage dupa sine si mai multe referendumuri intr-un moment in care sentimentele populiste si anti-Bruxelles sunt extrem de puternice pe intregul continent.

Sugestiile facute de politicieni britanici pro-Brexit potrivit carora restul tarilor din UE vor oferi Marii Britanii termeni mai favorabili in cadrul unui nou acord comercial au fost respinse din start de liderii europeni, care nu doresc sa faca si mai multe concesii unei tari care s-a dezis de ei. O astfel de abordare ar garanta ca exemplul britanic ii va descuraja pe altii, tentati sa obtina si ei acorduri speciale. In acest scop, principalele natiuni din UE au in vedere un proces de negociere in doua stadii in eventualitatea unui Brexit, odata ce guvernul de la Londra va invoca Articolul 50 al tratatului care prevede doi ani de "targuiala" cu privire la termenii "divortului" - lucru nemaiintamplat pana acum, aminteste The New York Times.

Este de asteptat ca Uniunea Europeana sa doreasca sa discute despre un viitor acord comercial abia dupa ce Marea Britanie si restul celor 27 de natiuni comunitare vor fi luat o decizie cu privire la termenii Brexitului. Acest proces presupune solutionarea unor chestiuni legale si financiare complexe si rezolvarea unui sir lung de probleme care ar urma sa afecteze viata oamenilor de rand - ce se intampla cu pensiile si cu asigurarile de sanatate, dar si cu statutul de imigrant al cetatenilor europeni care traiesc si muncesc in Marea Britanie si cu statutul cetatenilor britanici in cadrul UE.

Factorii de decizie europeni doresc sa negocieze noi acorduri comerciale si pentru servicii financiare cu Marea Britanie abia cand aceasta tara nu va mai avea calitate de stat membru. Ei nu vor sa permita Londrei sa se foloseasca de statutul cetatenilor europeni in Marea Britanie si de drepturile acestora ca de o moneda de schimb in negocierile comerciale, care ar putea dura mult mai mult decat limita de doi ani stabilita prin tratat.

Chiar si atunci, Bruxellesul va oferi Marii Britanii mai degraba unul dintre cele trei "modele" in vigoare - acordurile UE cu Norvegia, Canada si Organizatia Mondiala a Comertului - decat sa se ofere sa negocieze un acord cu totul nou, a declarat Charles Grant, directorul Centrului pentru Reforma Europeana, institut de cercetare cu sediul la Londra.

Este aproape sigur ca Franta, Belgia si, probabil, Germania, vor respinge orice propunere britanica de a ramane in piata unica europeana - doar pentru sau in special pentru serviciile financiare - in lipsa unui acord al Londrei ca va continua sa permita cetatenilor europeni sa traiasca si sa munceasca in Marea Britanie, sustin analisti si oficiali. In orice caz, un astfel de acord, asa-numitul model Norvegia, nu este deloc pe placul sustinatorilor Brexitului, care doresc controlarea imigratiei.

"Nimeni nu are niciun chef sa fie amabil a doua zi dupa" Brexit, a declarat Camille Grand, director la Fundatia pentru Cercetare Strategica din Franta. "Indiferent de ceea ce spun sau simt britanicii, va exista un pret de platit, fie si numai pentru a impiedica viitoare tentative de iesire din UE", spune ea. In opinia sa, mesajul Frantei este similar celui transmis de ministrul Schäuble. "Cine pleaca, pleaca. Si n-avem de gand sa-i oferim beneficiile pietei unice. Nu vom trece la optiunea unei integrari a la carte, Germanii si olandezii ar putea fi tentati sa fie mai flexibili, dar la Paris vedem situatia ca pe un divort si trebuie sa fim duri cu britanicii pentru a-i impiedica pe cehi sau cine stie pe cine sa incerce sa incheie acorduri" personalizate, a declarat ea.

Dar s-ar putea ca aspectul politic al unui Brexit sa fie cel care-i ingrijoreaza cel mai mult pe europeni, aspect dublat de asteptatul soc financiar, a declarat Guntram Wolff, director la Bruegel, un institut independent de cercetare din Bruxelles. "Populistii din intreaga Europa vor marca aceasta (Brexitul) ca pe o sarbatoare a democratiei', la care cetatenii au avut in cele din urma ultimul cuvant in fata elitelor lor. Populistii din intreaga Europa vor capata forta. Iar pietele vor reactiona spunand: A cazut prima caramida din zid, acum haideti sa pariem pe urmatoarea caramida", a explicat Wolff.

Iar urmatoarea caramida, crede Wolff, ar putea fi Italia, cu problemele sale economice, iar aceasta "ar putea pune in miscare un efect de domino", cu o prabusire semnificativa a euro, in acelasi timp cu caderea lirei sterline. De aceea, Banca Centrala Europeana trebuie sa fie pregatita sa sprijine bancile si moneda euro in fata presiunii exercitate de piata, la fel cum Banca Angliei se va vedea nevoita sa sustina lira sterlina.

Nu exista nimeni in Germania care sa creada ca ar fi bine daca britanicii ar iesi din UE, a declarat Daniela Schwarzer, director de program european la German Marshall Fund din Berlin. "Daca Uniunea Europeana nu este in stare sa dovedeasca faptul ca merita sa fii membru al sau si daca in cele din urma emotiile vor avea castig de cauza in detrimentul dezbaterilor rationale, acest lucru spune ceva nu doar despre sentimentele populatiei din Marea Britanie, ci va avea un efect de contagiune si in alte natiuni", a spus ea. Adaugat instabilitatii europene, socul economic imediat ar putea afecta grav tarile cu datorii uriase, precum Franta, Italia si Grecia.

Chiar daca britanicii voteaza pentru ramanerea in UE, "aceasta Europa cu mai multe viteze ar putea continua sa se dezintegreze. Dar daca Marea Britanie iese, atunci riscul va fi dublu. Suntem capabili sa respectam promisiunile initiale care au dus la crearea uniunii - pace, prosperitate, libertate?", s-a intrebat ministrul economiei din Franta, Emmanuel Macron.

Efectul unei iesiri a Marii Britanii asupra UE va fi triplu, considera Grant. Primul, spune el, o iesire a Marii Britanii va da apa la moara miscarilor nationaliste si anti-UE, tinand cont de faptul ca Marine Le Pen, liderul Frontului National din Franta, partid de extrema dreapta, deja compara un eventual Brexit cu caderea Zidului Berlinului.

"Nu-i vorba ca dreapta va castiga puterea, dar ei simt ca istoria este de partea lor, iar elitele proeuropene din guvern vor fi in defensiva si tematoare sa pledeze pentru o mai mare integrare. Federalismul va muri si nu vor mai fi referendumuri si schimbari de tratat generatii la rand, deci va fi o noua perioada de putere nationala si nu viitorul federal dorit de Comisia Europeana", explica Grant.

Al doilea efect ar fi ca, fara contraponderea Marii Britanii, "problema germana va deveni mai acuta". Roma, Paris si Varsovia se tem ca, fara Marea Britanie in calitate de forta de contraatac in UE, Germania va deveni prea puternica. Insisi germanii se tem ca s-ar putea forma o alianta antigermana, atrage atentia Grant.

Al treilea efect, potrivit lui Grant, este ca o Uniune Europeana fara influenta Marii Britanii in sfera economiei va fi mai frantuzeasca in ceea ce priveste conceptia asupra politicii economice si mai protectionista, lipsita de elan atunci cand vine vorba sa fie incheiate acorduri de liber schimb sau de extinderea pietei unice si la servicii.

"Mizele sunt ridicate, deoarece ceea ce se intampla in Marea Britanie va declansa un efect de domino si, posibil, un ciclu de dezintegrare. Uniunea Europeana va arata ca un proiect distrus, o putere in declin", a declarat Mark Leonard, director la Consiliul European pentru Relatii Externe (ECFR).

Totusi, Radoslaw Sikorski, fost ministru de externe al Poloniei, este de parere ca iesirea Marii Britanii din UE ar putea fi in avantajul acelora care doresc o mai mare apropiere intre natiunile europene. "Europa ar putea merge inainte cu proiectul privind politica de securitate comuna, caruia britanicii i s-au opus in repetate randuri. Iar tarile din zona euro vor insista probabil ca toate tranzactiile in euro sa fie delocalizate din Marea Britanie", ceea ce ar contribui la eforturile unor orase ca Paris, Frankfurt si Luxembourg sa devina centre financiare mai importante in raport cu Londra, considera Sikorski. Dar, in ansamblu, "Uniunii Europene ii este mult mai bine cu Marea Britanie inauntru, care ofera politici liberale, o economie liberala si un centru al consensului politic democratic de un tip de care Europa are acum nevoie", a mai spus fostul sef al diplomatiei poloneze
 

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5