Analiză: Inflația obligă băncile centrale la o atitudine agresivă privind ratele dobânzilor. Care sunt riscurile
Fed-ul american a majorat dobânda de politică monetară cu 0,75%, cea mai mare creştere din 1994 încoace, semnalând şi majorări viitoare ale dobânzii, pentru a reduce inflaţia, scrie News.ro.
Creşterea dobânzii peste nivelul aşteptat de piaţă a dat, de asemenea, un semnal puternic celorlalte bănci centrale că este timpul să acţioneze, spune analistul eToro, Bogdan Maioreanu. Acesta apreciază că inflaţia ridicată obligă băncile centrale să adopte o atitudine din ce în ce mai agresivă în ceea ce priveşte creşterea ratelor dobânzilor.
”Fed-ul american a majorat dobânda de politică monetară cu 0,75%, cea mai mare creştere din 1994 încoace, semnalând şi majorări viitoare ale dobânzii, pentru a reduce inflaţia. După această majorare, rata dobânzii se situează la 1,75%, dar Jerome Powell, preşedintele Fed, o vede în intervalul 3-3,5% până la sfârşitul anului, numindu-l "un nivel restrictiv modest". Creşterea dobânzii peste nivelul aşteptat de piaţă a dat, de asemenea, un semnal puternic celorlalte bănci centrale că este timpul să acţioneze”, spune, într-o analiză, Bogdan Maioreanu, de la platforma de investiţii eToro.
Printr-o mişcare surprinzătoare, Banca Naţională a Elveţiei a majorat rata dobânzii cu 0,5%, până la -0,25%, prima majorare în peste 15 ani. Banca Angliei a operat a cincea majorare, de la 0,25% la 1,25%, crescând în acelaşi timp la 11% estimarea privind inflaţia maximă.
”Rata dobânzii de referinţă din România, de 3,75%, este încă scăzută în comparaţie cu economiile vecine, dar guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a reiterat că nu îşi poate permite ca decalajul să se mărească fără riscul de a vedea cum capitalurile se îndreaptă spre alte pieţe. În Polonia, dobânda este de 6% cu o inflaţie de 13,9%, în Ungaria de 5,9% cu o inflaţie de 10,7%, iar în Cehia de 5,75% cu o rată a inflaţiei de 16%. Rata inflaţiei din România este de 14,49% şi este foarte probabil ca în următoarea şedinţă a BNR din iulie să asistăm la o creştere mai agresivă a dobânzii, peste nivelul de 0,5% estimat în prezent de analişti”, adaugă analistul.
În timp ce Fed foloseşte acum un furtun mai mare pentru a stinge focul inflaţiei, Banca Centrală Europeană (BCE) încă se gândeşte la posibilitatea de a majora ratele. Factorii de decizie s-au angajat să oprească achiziţiile de obligaţiuni până la 1 iulie şi să începă creşteri ale ratelor dobânzilor în septembrie. Însă în Italia, randamentele obligaţiunilor au crescut rapid, depăşind la un moment dat 4%, încercând să se apropie de inflaţia estimată la 7,3%, ceea ce a declanşat îngrijorări cu privire la o nouă criză a datoriilor suverane. Răspunsul iniţial al BCE rămâne utilizarea cu mai multă versatilitate a reinvestirilor din programul său de achiziţii pandemice. Rata inflaţiei în zona euro este de 8,1%, preţurile energiei fiind principalul motor de creştere.
”Inflaţia ridicată obligă băncile centrale să adopte o atitudine din ce în ce mai agresivă în ceea ce priveşte creşterea ratelor dobânzilor. Scopul este de a încetini cererea, creşterea economică şi, prin urmare, inflaţia. Ratele mai mari ale dobânzilor şi ale randamentelor obligaţiunilor fac ca împrumuturile să fie mai scumpe şi reduc evaluările companiilor. Acest lucru a dus la scaderea preturilor acţiuni de pe burse din ultima perioadă. Unii dintre investitori şi-au rotit, de asemenea, portofoliile către acţiuni ce oferă dividende şi acţiuni din zona de valoare, lăsând în urmă sectorul tehnologic şi cel de companii de creştere care necesită finanţare externă pentru a funcţiona. O încetinire economică mai rapidă sau o potenţială recesiune creşte riscul şi pentru profiturile companiilor. Acestea nu au fost afectate până acum, dar într-o recesiune ar putea scădea cu 20-25%”, afirmă analistul.
Recesiunea nu este inevitabilă
Analiştii întrevăd la orizont o posibilă recesiune. Un sondaj recent al Financial Times şi al Universităţii din Chicago arată că aproape 70% dintre economiştii intervievaţi prevăd că economia SUA va intra în recesiune în 2023. Factorii determinanţi sunt tensiunile geopolitice, creşterea costurilor energiei, creşterea aşteptărilor inflaţioniste şi presiunile salariale induse de piaţa limitată a forţei de muncă.
Însă recesiunea nu este inevitabilă. Economia mondială este încă prognozată să crească aproape de 3% în acest an, ceea ce reprezintă un obstacol semnificativ în faţa unei încetiniri. Consumatorii sunt într-o formă bună, mulţi au încă economii din perioada de pandemie, iar companiile continuă să se descurce bine, având profituri în creştere. Vânzările de pe burse creează oportunităţi de investiţii.
Din punct de vedere statistic, în medie o piaţă de tip bull - una de creştere - este de peste 4 ori mai mare şi durează de patru ori mai mult decât o piaţă de tip bear - de scădere. Încetinirea economiei va reduce în cele din urmă inflaţia şi va crea premizele unei creşteri mai durabile a PIB-ului şi a profiturilor în viitor. Valorile mai scăzute ale pieţelor bursiere din prezent, pregătesc creşterile din viitor.
