Condițiile de coșmar în care stau elevii în internate. Olimpicii au luat păduchi

×
Publicitate

Uitate de responsabili, liceele cu internat au devenit "cenușăreasa" învățământului românesc.

Majoritatea arată la fel: degradate și cu același mobilier vechi de la inaugurare. Elevii au făcut reclamații, dar nu au fost luați în seamă.

Inspectorul PRO a vizitat câteva licee, iar când a ajuns la unul dintre ele, directorul a chemat poliția în loc să ofere informațiile cerute de echipa de filmare.

Liceele cu internat, o latură complet uitată a învăţământului românesc. Cunoscute drept şcoli tehnologice, mai toate cele 544 de unităţi din întreaga ţară trădează nepăsarea autorităţilor locale.

Sunt locuri unde tinerii se pregătesc să devină bucătari, teologi, agricultori, electricieni, sportivi sau mecanici, în mizeria unui sistem subfinanțat. Vina o poartă primăriile care s-au înţeles parcă între ele să ţină în sărăcie aproape toate şcolile de meserii.

Echipa de la Inspectorul Pro a mers la Turnu Măgurele, în judeţul Teleorman. Am ales două internate anchetate şi de Corpul de Control al Ministerului Educaţiei.

Am vrut să vedem de ce autorităţile locale nu pot avea grijă de adolescenţii care au plecat la 14 ani de acasă cu gândul să înveţe o meserie.

Elev: "Nu avem apă, nu merge apa deloc, nu avem cu ce să ne spălăm."

În demersul nostru jurnalistic cu camera ascunsă am intrat în Internatul Colegiului Tehnic "David Praporgescu" - unul dintre cele contestate de elevi. Pare că a încremenit în timp. Nu s-au mai făcut investiţii de zeci de ani. Paza, dar şi pedagogul desemnat să aibă grijă de copii, lipseau aşa că am pătruns nestingheriţi. Un alt professor ne-a condus la director.

În loc să explice motivele pentru care elevii sunt cazaţi în camere insalubre, directorul colegiului Teodor Mitroi a contestat legitimitatea echipei noastre.

Director: Prezentaţi-mi legitimaţiile. Nu ţine loc de legitimaţie. 

Reporter: Cum?

Director: Nu ţine loc de legitimaţie.

Reporter: Ce nu ţine loc de legitimaţie?

Director: Am spus să prezentaţi legitimaţia.  

Reporter: Aceasta este legitimaţia PRO TV.

Director: Aceasta o poate face oricine. Nu are pe ea nicio ştampilă, nicio…  Dacă aceasta este legitimaţia PRO TV, nu avem ce discuta. 

Reporter: Cum adică?

Director: Aşa cum aţi auzit.

Teodor Mitroi nu s-a oprit aici. Pe motiv că nu am reprezenta PRO TV , a chemat Poliţia.

Director: Am două persoane aici care se dau că sunt de la PRO TV. Nu au niciun act de identitate. Vă rog să veniţi să-i legitimaţi.

Reporter: Ba da, avem!

Director: Unde este?

Reporter: Am în geantă.

Director: Trebuia prezentată.

Reporter: Aveţi pretenţia să vă arăt buletinul?

Director: O să-l arătaţi la organul de poliţie.

Reporter: Dar nu am niciun fel de problema să-l arăt. Nu mi s-a mai întâmplat lucrul acesta niciunde, să ştiţi.

Director: N-aţi stat de vorbă cu cine trebuia.

Doi agenţi de la Poliţia Turnu Măgurele şi-au făcut apariţia în câteva minute.

Reporter: Domnul are suspiciunea ca noi NU suntem de la PRO TV.

Director: Vă rog frumos, eu l-am chemat pe domnul.

Oamenii legii ne-au verificat legitimaţiile de presă şi cărţile de identitate. Şi au confirmat autenticitatea actelor.

Îl informăm şi noi pe domnul director ca legitimaţia PRO TV este electronică şi conţine un ID diferit pentru fiecare angajat în parte. Nu are ștampilă pentru că, de 4 ani, parafa nu mai e obligatorie pe documente. Conform legii, funcţionarii care cer acest lucru pot fi acuzaţi de abatere disciplinară.

Reporter: Aş vrea să mergem să vizităm căminul, să vedem condiţiile din cămin.

N-a fost nevoie de mult timp ca să ne dăm seama că de la controlul Ministerului nu s-a schimbat nimic. Neregulile reclamate de elevi sunt în continuare nerezolvate.

Reporter: Aici vi se par condiţii bune pentru elevi, în această baie?

Teodor Mitroi, directorul Colegiului Tehnic Constantin David Praporgescu: Nu e vorba să mi se pară mie. Noi am avut controlul ARACIP şi respecta standardele ARACIP.

Reporter: Mie mi se pare aici totul foarte vechi. Suntem la 30 de ani depărtare de Revoluţie, chiar nu aţi reuşit să modernizaţi acest cămin?

Director: Banii care se dau în cuantum per elev, nu sunt în stare să asigure decât cheltuielile de funcţionalitate şi nici pe alea, în totalitate.

Conform legii educaţiei, banii pentru investiţii ar trebui să vină de la Primăria Turnu Măgurele. Din 2016 şi până acum, primarul Dănut Cuclea nu a dat niciun leu. Puţinele lucruri care s-au cumpărat au fost luate din veniturile proprii ale colegiului.

Reporter: Sunt condiţii de anii '90.

Dănuț Cuclea, primarul orașului Turnu Măgurele: Eu nu aş împărtăşi aceleaşi gânduri cu dvs.

Reporter: Dvs. v-aţi ţine copii la studii acolo, 4 ani, cât au de studiat?

Primar: I-aş ține. Dar chiar nu mai exageraţi. Chiar nu poate fi un hotel de 4-5 stele. Este un cămin pentru elevi.

Şi internatul Colegiului Sfântul Haralambie - tot din Turnu Măgurele - s-a aflat în anchetă după ce mai mulţi olimpici, cazaţi aici, susţin că au luat păduchi.

Andrei Marin, elev: Am constatat că toţi aveam păduchi.

Reporter: Inclusiv tu ai avut păduchi?

Elev: Da.

Liliana Rece, director adjunct la Liceul Tehnologic Sf. Haralambie: "Nu ştiu cum s-a ajuns la păduchi. Nu a fost adevărat cazul. Foarte multe s-au şi exagerat."

Alin Popoviciu - unul dintre premianţii cazaţi în condiţii lipsite de igienă - spune că ambele cazuri ar fi fost trecute cu vederea, dacă elevii nu şi-ar fi povestit necazurile pe reţelele de socializare.

Alin Popoviciu, elev: Chiar nu poate fi vorba de respect în momentul în care îţi primeşti elevii în asemenea condiţii, este chiar bătaie de joc.

Directorul Liliana Rece nu neagă însă condiţiile proaste din cămin. Nici aici primăria nu a dat, ani de zile, bani pentru investiţii. Dar Colegiul are un venit constant. Fiind de profil agricol, liceul deţine 9 hectare de teren pe care le cultivă. Iar din banii obţinuţi pentru produsele agricole au reuşit să pună termopane, parchet şi o parte din uşi. Primăria a trimis fonduri abia după ancheta corpului de control.

Directoare: Am pus gresie nouă, am luat de pe peretele acela gresia şi au pus altă nouă.

Reporter: De ce a fost nevoie de un incident ca să faceţi aceste lucrări?

Directoare: Cred că tot din lipsa banilor… Noi am făcut ce-am putut din banii noştri, an de an."

 Reporter: Conform acestor rapoarte n-aţi alocat niciun ban.

Dănuț Cuclea, primar: Cred că n-am alocat.

Reporter: Pentru investiţii.

Primar: Păi... Dacă asta a fost bugetul. În oraş, nu există doar unităţile de învatamant. Sunt şi alte priorităţi.

Din păcate, la fel se întâmplă în întreaga ţară. Edilii se întrec în dezinteres iar şcolile de meserii rămân blocate în anii '80. Şi atunci, fără condiţii şi fără motivare, să nu ne mai mire de ce mulţi tineri intră în viaţă fără să ştie nimic.

Nu la ei este problema. Ci la învăţământul care s-a depărtat de nevoile lor. Iar statisticile Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă confirmă acest lucru: doar 13 % dintre şomerii tineri au liceul terminat şi numai 4 % au absolvit o facultate.

Articol recomandat de sport.ro
Ce face Kayla Simmons, la 30 de ani, după ce s-a lăsat de volei
Ce face Kayla Simmons, la 30 de ani, după ce s-a lăsat de volei
Citește și...
România, grânarul Europei, importă semințele de grâu, în loc să le producă la Institutul Fundulea. Dezinteres și ilegalități

România a ajuns să importe până și sămânța de grâu. Deși boabele pe care încă le producem în Institutul de la Fundulea sunt de foarte bună calitate, acestea acoperă puțin peste o treime din necesarul pentru agricultură.

Spitalul cu normă de internări pentru a primi bani de la stat. ”Bunicul, bunica, mama, tata... Așa se internează, în familie”

Angajații Spitalului Turnu Măgurele au vorbit despre internările fictive și au declarat că șefii le-au cerut să aducă actele rudelor pentru aceste ilegalități. Era ca un fel de normă de lucru, pentru a-și încasa leafa. 

Internări fictive în spitalele din România. Banii pentru bolnavi sunt risipiți pe lefuri în unități fără pacienți

Sistemul de sănătate din România a generat situații absurde: multe spitale depind de numărul de pacienți pentru a primi fonduri, ceea ce duce la internări fictive. De teamă să nu-și piardă postul, unii angajați s-ar implica în aceste falsuri.

Recomandări
Războiul de la graniță. Ziua în care, pentru prima dată, o dronă a Rusiei cu încărcătură explozivă s-a prăbușit în România

Pentru prima dată de la începutul conflictului din Ucraina, o dronă cu încărcătură explozivă s-a prăbușit chiar într-un oraș din România. S-a întâmplat în Galați, iar autoritățile au intrat în alertă maximă.

Oficialii Iranului au plecat din Islamabad fără să mai aștepte sosirea emisarilor lui Donald Trump. Ce s-a întâmplat

Președintele iranian a cerut populației să scadă consumul de electricitate, semn că blocada impusă de americani asupra porturilor are consecințe drastice atât asupra producției de energie, cât și a veniturilor statului. 

De ce nu a putut fi doborâtă drona rusească ajunsă în Galați. Armata anunță rearanjarea apărării la granița cu Ucraina

Ministrul Apărării a anunțat că Armata analizează rearanjarea sistemelor de apărare ale României de la granița cu Ucraina, după ce o dronă rusească s-a prăbușit în orașul Galați. Drona nu a putut fi doborâtă pentru că zbura la altitudine prea mică.