Tabloul macabru de la Colectiv, descris de un operator Pro TV: "Adi Despot era ars, cara un tanar ranit"
Mario Ionescu, operator la Pro TV, se numara printre primii jurnalistii sositi la locul tragediei de vineri noaptea, petrecuta la clubul Colectiv.
Mario Ionescu spune ca a fost socat in momentul in care a vazut ca oamenii care locuiau in zona, alaturi de persoane ranite carau "trupuri pline de sange, de carne arsa, pe care le insirau pe asfalt cat mai aproape de ambulante."
De asemenea, acesta povesteste ca Adrian Despot, solistul trupei Vita de Vie, era "ars" si cara un tanar ranit in incendiu.
"Am ajuns in gang, unde m-a intampinat Adrian Despot, era ars, plin de negreala pe ochi, cara un tanar ars, a inceput sa urle la mine sa las camera si sa car oameni!", a scris Mario Ionescu, pe Facebook.
Ionescu subliniaza ca era "panica mare si o dezorganizare crunta", grija cea mai mare a politiei locale si a jandarmeriei fiind presa. El lauda totusi mobilizarea personalului medical de la maternitatea Bucur, care a iesit "cu paturici de copii, cu ser, bandaje".
Mesajul integral publicat de Mario Ionescu:
"Acum, la peste 35 de ore, de la momentul in care colega mea reportera m-a sunat agitata, aproape plangand, ca arde un club din incinta fostei fabrici Pionierul, dupa doar cateva ore de somn simt nevoia sa povestesc ce am trait in noaptea de 30 octombrie! Am ajuns in jur de 22.37 de minute, odata cu o masina de pompieri si 2 ambulante, mai erau 1 sau 2 la fata locului dar "gemeau" de trupuri arse. In cea din fata maternitatii Bucur, si prima victima de care am dat cu ochii, era amicul si colegul Stefan Dan! Era ars pe maini, pe piept, pe gat, pe fata ( ceea ce parea o fosta barba era o urma de par ars )! Am intrebat "cum esti ?", raspunsul lui a fost primul şoc: " eu sunt ok imi revin, dar Teo nu stiu daca scapa, fierbea pielea pe ea", am avut un moment in care m-am pierdut... "Teo, fierbea pielea pe ea" imi rasuna ca un tunet in urechi! Colegul Remus care era cu Stefan m-a trezit... "du-te si filmeaza acolo drept in fata", " nu sunt destule salvari, a spus el, au venit dupa 20 de minute, e carnagiu, sunt multi morti"! Instinctiv am plecat! Am avut parte de un nou şoc, oameni, care pareau vecini cu localul, carau, alaturi de alti oameni arsi, trupuri pline sange, de carne arsa, pe care ii insirau pe asfalt cat mai aproape de salvarile, care de acum curgeau si umpleau piațeta.
O tanara blonda îi ghida catre salvari si implora oamenii de pe ambulante sa ia cat mai multi! Am ajuns in gang, unde m-a intampinat Adrian Despot, era ars, plin de negreala pe ochi , cara un tanar ars, a inceput sa urle la mine sa las camera si sa car oameni! M-am blocat si mi-au dat lacrimile( "ce meserie ingrata am" a fost primul gand si mi s-a facut scarba de mine). Am cautat o incuviintare de la colega reportera! Plangea! Prietenii ei erau inauntru... nu raspundea nimeni la telefon! I-am zis sa se adune, sa stea langa mine ca am nevoie de ea sa se concentreze! Am intalnit un nou coleg Junior (Alex Banu), era bine, agitat, in stare de soc, l-am luat in brate "Teo e rau!".
Am continuat sa filmez cum ieseau de acum ca pe banda oameni arsi pe brate! A aparut colegul de la Antena si am inceput sa filmam in tandem! Din curte a aparut un grup de oameni, localnici, cu un tanar, care parea a fi avut un tricou negru, nu am inteles care era tricoul care era pielea. I-am urmat catre locul unde l-au pus pe asfalt, cred ca era al 6-lea, al 7-lea! Aici am remarcat un trup de fata... parul roscat cu suvite de rosu mai deschis si negru mi-a atras atentia! Am ramas nemiscat in partea de sus nu mai avea haine.. ii ramasesera doar blugii pe picioare, nearsi, de la 2 palme deasupra genunchilor! Medici, asistente de la bucur resuscitau oameni 3 trupuri mai incolo! Baiatul a incepul sa aiba convulsii apoi s-a oprit inert. Am lasat camera jos i-am luat pulsul, nu mai avea! Am inceput sa-l masez si sa urlu dupa ajutor in 3 secunde un sofer de ambulanta a inceput sa faca masaj cardiac! Colega mea a venit si m-a rugat sa facem stand-up-uri! Pompieri, politisti, localnici.. mutau masini pe brate din calea salvarilor! Abia atunci am realizat piațeta era plina!
Colegi de presa erau peste tot.. politie, pompieri, salvari cat cuprizi cu ochiii, harmalaie de nedescris, urlete... indicatii! Am inregistrat primele reactii..(voxuri) toti spuneau la fel de la o artficie... in 30 de secude..., iad..., morti...! Nu pot sa tac.. am vazut dezorganizare crunta! Structuri care ar fi trebuit sa se coordoneze nu stiau unii de altii! Era panica mare si elementul uman era coplesit de imaginea dezastrului! Intr-un final s-a insituit un perimetru ... evident grija cea mai mare a politiei locale si a jandarmeriei era presa! Au iesit certuri, imbranceli! Atunci am filmat primele trupuri acoperite in totalitate de folie, de paturi, lungiti pe euro paleti! Am inteles sunt morti! Au inceput sa apara alte echipe de filmare, colegi, ne-am impartit! Am reusit sa imi dau seama trecusera 40 de minute! Piațeta era de acum un sir de ambulante care veneau-plecau! Gata iureşul a trecut! O tigara si un moment de contemplare! Wow ce DEZASTRU! Primele cifre zvonite 40 de morti 200 de raniti!! Era de acum miezul-noptii!
Dezgustarea si revolta au pus stapanire, cata dezorganizare si ce greu s-au miscat! Nu pot sa nu remarc personalul de la Bucur care au iesit cu tot ce aveau, cu paturici de copii, cu ser, bandaje; localnicii care s-au luptat sa scoata victimele din interior, care mai apoi erau pe post de stativ de perfuzii, pe care politistii din excez de zel incercau sa-i indeparteze de victime, iar ei tineau cu indarjire perfuziile! Am plecat catre spitale! Am constatat ca imi tremura tot corpul! Colega mea dadea telefoane si se interesa de soarta victimelor! Inca eram in stare de şoc! Sunt multe imagini care nu se vor sterge din minte! Timpul le va aseza langa celelate tragedii la care am fost martor, maternitatea Giulesti, autocarul cu ucraineni de pe A2! Condoleante familiilor, forta celor ce lupta inca! HAI TEO, MUMU, BOBO.. LUPTATI! Suntem cu voi! Ne rugam! Acest text nu acuza pe nimeni, nu disculpa pe nimeni, nu creaza eroi, este pur si simplu relatarea a ceea ce am trait!"
