Greselile pe care le-a facut Romania in tratarea victimelor Colectiv. Interviu cu medicul belgian care i-a salvat pe romani

Desi se stia de ani de zile care este situatia sistemului sanitar de la noi, din pacate, a fost nevoie sa moara 64 de oameni pentru ca autoritatile romane sa vorbeasca pentru prima data despre focarele de infectie din spitale si sa isi puna problema sa ia masuri.

Sectia de terapie intensiva a Spitalului de Arsi a fost inchisa, iar noul centrul de arsi de la Floreasca, a fost, in sfarsit, deschis. Iar acum, guvernul a anuntat ca va deconta tratamentele ranitilor pana la finalul lui 2018. Prea putin, insa - spun furiosi supravietuitorii.

"A fost o greseala sa spuna ne descurcam"  asta crede seful sectiei de arsi de la Spitalul Militar din Buxelles. Medicul face referire la autoritatile romane care au sustinut in primele zile de la incendiu ca din spitalele noastre nu lipseste nimic.

Citește și

S-a prelungit decontarea tratamentelor din strainatate pentru ranitii din Colectiv. Iohannis s-ar putea duce la Colectiv

Lovitură pentru Serghei Șoigu. În Rusia e scandal uriaș, a fost arestată o a treia persoană anchetată în dosarul viceministrului rus al Apărării

Nimeni nu a spus atunci ca pacientii sunt inghesuiti in saloane improprii, ca Romania nu dispune de camere sterile pentru arsi sau ca acestia sunt spalati in cazi pline de germeni deosebit de periculosi. Mai mult, strainilor li s-a ascuns ca ranitii pe care ii vor primi in spitalele lor au deja infectii.

Am reusit sa vedem cum arata un centru de arsi european, iar diferenta este cu adevarat socanta.

Bruxelles 2016 - capitala Belgiei si inima Europei. Suntem la 3 ore de zbor distanta de Bucuresti. Aici au aterizat pe 7 noiembrie 2015, 8 dintre ranitii din Colectiv.

3 erau in stare critica, iar transportul cu avionul insemna in acelasi timp pericol de moarte si sansa la viata. De altfel, 2 dintre ei, Pavlos si Bogdan, au intrat in stop cardio-respirator la aterizare si au fost salvati, la limita, dupa zeci de minute de resuscitare.

Sansa si niste medici extraordinari au facut sa ajunga cu bine la Spitalul Militar Reine Astrid, intr-un centru de arsi pe care romanii nu il vad decat in filme. Totul era pregatit pentru primirea lor.

Dr. Serges Jennes, seful sectiei de arsi a Spitalului Militar Reine Astrid: "Pentru noi a fost un moment memorabil. Era o duminica, a trebuit sa chemam de acasa echipele medicale, am lucrat pe doua fronturi: am facut 4 anestezii generale, de la ora 10 la 13, apoi de la 13 la 17, iar la 17 erau deja toti in camerele lor, cu pansamente noi, cu catetere noi, iar cei 3 aflati in stare critica au fost instalati la terapie intensive si starea lor a fost stabilizata."

"A fost ceva iesit din comun. Asa ceva vezi o data la 10 ani, iar eu am aproape 20 de ani de cand lucrez intr-un centru de arsi."

Asistenta-sefa reface traseul pacientilor romani si ne arata ce inseamna ingrijirea unui mare ars - ca la carte.  Ajungem, prima data, in sala de primiri - urgente. Sunt 3 paturi pregatite cu tot ce trebuie: monitorizare, oxigenare, stativul pentru perfuzii.

Imediat langa - o alta camera sterila. Tot ce vedem aici este pentru un singur pacient. Langa pat se afla cada in care sunt spalati marii arsi. Medicii folosesc un sistem special pentru ridicarea si mutarea pacientului, iar cand acesta ramane fara bandaje, cu ranile expuse, temeratura in camera este ridicata la 31-32 de grade. Fiecare baie se face cu anestezie generala sau cu calmante derivate din morfina. Poate dura chiar si 3 ore.

"Pacientul este culcat pe targa si spalat. Avem un sistem de dus sterilizat pentru fiecare pacient, de asemenea, pentru a evita infectiile."

Aerul care vine din tavan este, de asemenea, steril. "Sunt niste filtre absolute. Pacientul sta aici, in cada fara pansamente, are arsurile expuse, iar deasupra este aerul steril, care va veni catre pacient."

Si pentru apa exista filtre speciale. "Pentru ca sunt foarte multe infectii aduse de apa . daca apa este contaminata din canalizare, de exemplu, atunci apa trebuie filtrata".

In centrul belgienilor exista 11 astfel de cazi. La noi, in intreaga tara, la momentul Colectiv, exista una singura - la spitalul de Arsi.

Cristian Nitescu, director Spitalul de Arsi (in decembrie 2015):  "Este o singura cada, pentru ca nu exista spatii sa punem doua sau 7 sau 10."

Dr. Serge Jennes, seful sectiei de arsi a Spitalului Militar Reine Astrid: "Daca aveti 20 de arsi si nu puteti spala cu mijloacele necesare decat 5, este clar ca au mai putine sanse. Aici nu as fi acceptat 20, pentru ca ar fi fost prea mult."

A doua zi dupa Colectiv, in spitatele noastre erau internati nu 20, ci 150 de pacienti arsi. Cu toate acestea, autoritatilor romane, nu li s-a parut ca ar fi prea mult.

Nicolae Banicioiu, ministru al Sanatatii in momentul Colectiv: "Chiar nu avem nevoie de nimic in acest moment, medicii nostri pot gestiona situatia, deci am primit din foarte multe parti astfel de solicitari, momentan noi ne descurcam foarte bine, ne descurcam foarte bine, iar medicii nostri pot face fata cu brio oricarei situatii."

Dr. Serge Jennes, seful sectiei de arsi a Spitalului Militar Reine Astrid: "A fost o greseala. Sa spuna "ne descurcam" a fost o greseala."

O greseala pe care, nici pana azi, la aproape un an distanta, nu si-a asumat-o nimeni. Nicolae Banicioiu a negat-o, de altfel, la doar cateva zile distanta de la acea declaratie.

Nicolae Banicioiu, ministru al Sanatatii in momentul Colectiv:  "Eu n-am spus in niciun moment ca nu avem nevoie de ajutor. Eu am spus tot timpul ca noi asiguram tot ceea ce este necesar pentru fiecare etapa de tratament."

Cum au fost spalati, atunci, pacientii arsi in spitalele noastre, este dureros de imaginat. Si ajungem, inevitabil, la problema infectiilor. In cazul unui mare ars, ele apar, de obicei, in a doua sau a treia saptamana. La ai nostri erau instalate dupa doar cateva zile.

Primii care au inceput sa vorbeasca despre asta au fost rudele pacientilor de la Spitalul de Arsi, pe 6 noiembrie. Daniel Ciobanu ar fi trebuit transferat in Israel, insa din cauza infectiilor, nu a mai putut fi dus. A murit a doua zi.

Fosta sotie, pe 6 noiembrie: "Un medic de aici mi-a spus ca toti acesti oameni care sunt grav, vor muri din cauza septicemiei. Toti! Pentru ca in acest spital si in niciun spital din Romania, nu exista conditii. Carnea lor se infecteaza, intelegeti? Deja au intrat in infectii. Carnea asta arsa a inceput sa se descompuna pe ei."

Toti pacientii transferati in Belgia erau purtatori de germeni deosebit de periculosi. Pavlos, pacient din Colectiv tratat in Belgia: "Probabil ca in momentul de fata, daca ramaneam acolo, mama impartea coliva."

"Ceea ce ne-a uimit a fost ca aveau gemerni foarte foarte rezistenti, foarte repede. Erau aproape toti purtatori de Acinetobacter, o bacterie foarte rezistenta, au mai fost si altii, de exemplu stafilococ auriu" - spun medicii belgieni.

Reporter: "Aveti aceste tipuri de germeni aici in Belgia?"
Seful sectiei de arsi a Spitalului Militar Reine Astrid: "Avem, dar sunt mai putin frecvente".

Este socant, dar aflam ca medicii militari s-au mai confruntat cu bacterii atat de puternice - doar pe front.

Seful sectiei de arsi a Spitalului Militar Reine Astrid: "Medicii militari britanici si americani din razboiul din Irak au descoperit ca acolo erau mult mai frecvente aceste bacterii. Nu pot sa va dau un raspuns de ce sunt mai multe in Irak, in Afganistan, in Ucraina sau in Romania. Nu stiu"

Bogdan Molesan, pacient din Colectiv tratat in Belgia: "A doua mea zi de nastere e 7 noiembrie 2015, ziua in care am fost transferat aici. Pentru ca toti ceilalti pacienti care erau internati cu mine la Sfantul Ioan, au murit. Sunt convins ca as fi impartasit aceeasi soarta daca nu eram transferat aici."

Revin intrebarile care ne-au obsedat in tot acest an. Oare unii dintre ranitii care au pierit in spitalele noastre, ar fi avut sanse peste hotare? Oare autoritatile romane ar fi putut trimite mai devreme pacientii in afara tarii?

Seful sectiei de arsi a Spitalului Militar Reine Astrid: "Da, ar fi putut, dar nu stiu de ce nu au facut-o".

N-au facut-o romanii, dar au facut-o olandezii, in 2001. De revelion, un incendiu intr-o cafenea a socat oraselul Volondam, aflat la 20 de kilometri de Amsterdam. Au fost 240 de raniti, dintre care 90 in stare grava.

Dr. Serge Jennes, seful sectiei de arsi a Spitalului Militar Reine Astrid: "Ne-au sunat a doua zi si ne-au intrebat: cati pacienti puteti lua in centrul vostru? Si am spus ca in toate centrele din Belgia putem lua 20 de pacienti. Iar ei au 3 centre de arsi. Si nu a fost de ajuns!"

Pe 31 octombrie, Romania avea un singur centru de arsi, nou-nout, la Floreasca, iar acela era…inchis. Istoria ne arata ca fiecare tara civilizata s-a trezit dupa un asemenea dezastru. Cand ne vom trezi, oare, si noi?

Belgienii au ajuns sa aiba centre de top, dupa un incendiu din 1967. Atunci, un mare magazin a ars si au pierit 300 de oameni.

Seful sectiei de arsi a Spitalului Militar Reine Astrid: "Belgienii ce au facut? Nu aveau un centru de arsi atunci, era 1967. In anii 70 au aparut 6 centre de arsi!"

Asa se face ca azi se pot lauda cu unul dintre cele mai performante centre de arsi din lume. La terapie intensiva exista 7 camere sterile ultradotate. Pe acelasi hol se afla o camera de supraveghere, din care medicii pot vedea 24 din 24 de ore ce se intampla in fiecare salon, cu fiecare pacient. Acolo, un monitor arata parametrii medicali ai ranitilor.

"Exista o camera in fiecare salon, filmeaza, dar ceea ce e cu adevarat important e ca vad parametrii medicali: electrocardiograma, saturatia de oxigen"

Ajungem si intr-un salon de tip high-care sau intr-o "nava spatiala", asa cum il descriu pacientii romani.

Pavlos, pacient din Colectiv tratat in Belgia: "Erau langa mine aparate, tot felul de aparate. Si mi se paruse ... uau! Si eram ceva de genul: bai, am ajuns pe o nava extraterestra sau chiar sunt in Romania?"

La intrare exista doua circuite diferite: unul pentru pacient, unul pentru personalul medical.

"Usa cea mare este pentru a baga patul pacientului, dar infirmierele nu vor intra pe acolo. Cand vin sa spele pacientul, exista o alta camera aici. Aici isi spala mainile, isi pun boneta, masca, bluza si manusile si intra in camera pacientului abia dupa ce aceasta usa e deschisa". - povestesc medicii.

Bogdan Molesan, pacient din Colectiv tratat in Belgia: "Stiu ca sunt foarte multi oameni care sunt raniti poate mai rau decat mine si n-au avut norocul sa beneficieze de tratamentul asta si, din pacate, nici eu nu am avut norocul sa beneficiez de tratamentul asta la mine in tara."

In salon, pe langa sistemele de monitorizare si cada speciala, exista si un sistem pentru aruncarea materialelor folosite. Pe acelasi etaj au si propria farmacie. Iar toate acestea sunt tinute departe de vizitatori. Ei au propria camera de asteptare, izolata. Rudele nu intra la pacienti mai mult de jumatate de ora pe zi si trebuie sa respecte procedurile, la fel ca personalul medical.

In ciuda diferentelor uriase dintre noi, medicii belgieni sunt optimisti ca si in Romania spitalele vor arata candva, ca la ei. Pentru ca, nu-i asa, suntem o tara a Uniunii Europene.

Dr. Serge Jennes, seful sectiei de arsi a Spitalului Militar Reine Astrid: "Aceasta este Europa, putem sa ne ajutam intre noi. Poate maine sau peste 2-3 ani, vom avea sansa se trimitem oameni in Romania pentru altceva.

Articol recomandat de sport.ro

NEWS ALERT Apare un nou stadion de 5 stele în România! Guvernul aprobă azi toate actele