Parlamentarii greci au votat in majoritate covarsitoare adoptarea planului de austeritate. Tsipras a fost ajutat de opozitie
Urmariti acest subiect si pe Twitter: @StirileProTV Parlamentul Greciei a votat in favoarea adoptarii masurilor de austeritate cerute de creditorii internationali pentru a acorda un nou imprumut elenilor.
Parlamentul grec a adoptat, miercuri-noaptea, o serie de reforme dure, cerute de creditorii internationali, ca o conditie prealabila pentru un nou plan de ajutor financiar, de 86 de miliarde de euro. Majoritatea a fost clara: 229 de deputati au aprobat legile, iar 64 au fost impotriva. Dar dezbaterile au fost furtunoase si, chiar in timpul lor, in apropierea parlamentului de la Atena, zburau cocktailurile Molotov.
Zeci de anarhisti au infruntat fortele de politie si au incendiat ce au apucat, la finalul unei demonstratii pasnice, impotriva austeritatii. Cel putin 40 de persoane au fost arestate, spun surse din politie. Mai multe masini si pubele au fost incendiate si au fost facute tandari vitrine, dar si bancomate, care, in continuare, dau bani cu taraita.
O parte din deputatii coalitiei de la putere n-au ramas alaturi de Alexis Tsipras, dar premierul grec a primit sprijin de la opozitie. In Parlamentul elen, dezbaterile maraton au fost, in repetate randuri, furtunoase.
Euclid Tsakalotos, ministru de Finante: "Lunea trecuta, la ora 9.30 dimineata, am luat cea mai dificila decizie din viata mea. Probabil ca ma va bantui pana la moarte. Dar am simtit ca nu am de ales."
Votul a inceput tarziu, dupa miezul noptii, cand era termenul limita pentru aprobarea reformelor cerute de creditorii internationali. Deloc surprinzator, fostul ministrul de Finante, Yanis Varoufakis, s-a numarat printre deputatii care au votat impotriva masurilor. La fel si presedinta Parlamentului. Insa, primele reforme obligatorii pentru noul plan de ajutor finaciar au trecut de parlamentul grec cu un numar mare de voturi. Alexis Tsipras s-a confruntat cu o revolta in partidul sau, dar legile au fost aprobate cu ajutorul partidelor din opozitie.
Tsipras, care a cerut la negocierile cu liderii europeni stergerea unei parti a datoriei Greciei, a fost sustinut in aceasta chestiune si de Fondul Monetar International. Sefa FMI, Christine Lagarde, a spus ca "are speranta" ca Europa va atenua, intr-un fel sau altul, datoria Greciei.
Manuel Valls, premierul Frantei: "Un tratament corect in privinta datoriei este vital pentru ca Grecia sa inceapa in sfarsit sa-si imagineze un viitor fara sa se gandeasca doar la rambursarea datoriei."
Tot miercuri, premierul Manuel Valls a prezentat Parlamentului de la Paris planul de ajutor financiar pentru Grecia, pe care il considera "singura cale ce permite redresarea economica a tarii": "Cei care voteaza impotriva acordului, cei care vor ca Grecia sa fie exclusa din Zona euro, trebuie sa le spuna asta francezilor, privindu-i in ochi. Pentru ca, in cazul acesta, Franta nu-si va vedea niciodata banii imprumutati."
Deputatii francezi au aprobat, insa, cu un numar mare de voturi, planul de ajutor pentru Grecia.
SUMARUL EVENIMENTELOR DE MIERCURI, 15 IULIE:
-► Grecia primeste rapid sapte miliarde de euro daca Parlamentul adopta masurile de austeritate
-► Alexis Tsipras: "Am fost nevoiti sa ne supunem dorintelor celor mai puternice natiuni ale Europei, care s-au folosit de santaj si asfixiere financiara."
-►Bancile din Grecia nu vor fi redeschise pana cand BCE nu va restabili finantarea de urgenta
-►Raport FMI: Grecia are nevoie de o reducere a datoriei ce depaseste planurile UE
-►Proteste violente in centrul Atenei. Manifestantii au aruncat cu cocktailuri Molotov in fortele de ordine
CRONOLOGIA EVENIMENTELOR DE MIERCURI, 15 IULIE
ora 02.15 Parlamentarii au votat cu o majoritate coplesitoare adoptarea masurilor de austeritate propuse de creditorii internationali, cu 229 de voturi pentru, 63 impotriva si 6 abtineri.
Pachetul de masuri include cresterea taxelor si reforma sistemului de pensii.
The results of the vote on the third #bailout plan in #Greece pic.twitter.com/cYh9rpcO8y
— Harris Mylonas (@hmylonas) July 15, 2015 ora 01.40 A inceput votul in Parlamentul elen. Votul este unul verbal, de "da"sau "nu". Parlamentul numara 300 de membri: 162 fac parte din guvern (149 sunt membri ai partidului Syriza, alti 13 sunt independenti).
Trei partide din opozitie, Noua Democratie, To Potami si Pasok, si-au anuntat deja sprijinul pentru adoptarea masurilor de austeritate.
ora 01.30 A venit randul premierului Alexis Tsipras sa ia cuvantul in Parlament. "Dragi colegi, ne aflam intr-un moment critic si trebuie sa luam o decizie in mod responsabil. Imi asum responsabilitatea pentru si sunt mandru de lupta pe care am dus-o in ultimii ani. Suntem pusi in fata unei lupte nedrepte cu marile puteri financiare si am dat un exemplu de demnitate si democratie Europei. Nu incerc sa fac lucrurile sa para mai bune decat sunt si sa va vand aceasta situatie ca fiind una de succes. Am avut de ales intre o intelegere cu care nu sunt de acord, un faliment iminent sau ceea ce ar fi preferat Schauble, iesirea Greciei din zona euro", a declarat acesta, intr-un discurs dispretuitor la adresa liderilor UE.
Tsipras si-a reafirmat convingerea ca adoptarea masurilor de austeritate va face rau Greciei, dar ca asta le va permite sa contracteze un nou imprumut care sa acopere nevoile financiare ale tarii timp de trei ani.
ora 00.00 Votul pentru adoptarea masurilor de austeritate cerute de creditorii internationali nu a inceput inca in Parlamentul elen, unde membrii partidelor au luat pe rand cuvantul pentru a-si exprima sustinerea sau pentru a critica guvernul condus de Alexis Tsipras.
Este de asteptat, totusi, ca ministrii de Finante ai Eurogrupului sa-si dea acordul joi pentru ca Grecia sa primeasca imprumutul pe termen scurt promis.
ora 23.50 Ministrii de Finante din zona euro vor participa joi dimineata la o teleconferinta pe tema Greciei, a anuntat Jeroen Dijsselbloem, purtatorul de cuvant al Eurogrupului.
ora 23.45 Protestele din piata Syntagma au luat amploare. Manifestantii au aruncat inclusiv cu bombe cu petrol, iar The Guardian relateaza ca exploziile s-au auzit in toata Atena.
ora 23.30 Si Giorgos Stathakis, ministrul Economiei, si-a exprimat sustinerea pentru adoptarea masurilor cerute de creditorii internationali. Stathakis a declarat ca decizia este una dificila, dar va stabiliza sectorul bancar din Grecia.
ora 23.15 In Parlamentul elen a luat cuvantul si Stavros Theodorakis, liderul partidului de centru To Potami. Acesta a declarat ca membrii partidului sau vor vota in favoarea adoptarii pachetului de masuri de austeritate si i-a acuzat pe membrii partidului Syriza ca vor sa readuca Grecia la drahma.
El a mai adaugat si ca nu este intetresat de posibilitatea formarii unei coalitii de guvernare, alaturi de cei de la Syriza.
ora 22.00 Au fost scene de furie in parlamentul elen, in timpul dezbaterilor pentru aprobarea legilor cerute de creditorii internationali, in schimbul unui nou "colac de salvare", de 86 de miliarde de euro pentru urmatorii trei ani.
Ilias Kasidiaris, parlamentar al partidului neonazist Zorii aurii: "Ne-ai dat un document abject, groaznic, in engleza, care se refera la un fond de 50 de miliarde de euro unde va fi tinuta avutia publica. Ce reprezinta aceste 50 de miliarde de euro? Ce aveti de gand sa vindeti? Ca doar nu sediul Syriza din Piata Koumoundourou? 50 de miliarde de euro sunt hidrocarburile tarii, averea nationala a Greciei, gazul pe care il vrea Germania. Ei (creditorii internationali) nu vor primi nimic de la Grecia. Si acest groaznic memorandum, la care poporul grec a spus "nu", te va trimite pe tine si politica ta la gropa de gunoi a istoriei!"
Alexis Tsipras, care a cerut la negocierile cu liderii europeni stergerea unei parti a datoriei Greciei, a fost sustinut in aceasta chestiune si de Fondul Monetar International. Intr-un raport publicat acum, dar inmanat liderilor europeni inaintea summitul decisiv, FMI declara negru pe alb ca "zona euro trebuie sa faca mai mult pentru a sustine Grecia, inclusiv sa-i stearga o parte din datorie".
Manuel Valls, premierul Frantei: "Un tratament corect in privinta datoriei este vital pentru ca Grecia sa inceapa in sfarsit sa-si imagineze un viitor fara sa se gandeasca doar la rambursarea datoriei."
ora 21.30 Incidente violente intre politie si manifestanti inarmati cu cocteiluri Molotov au avut loc miercuri, in principala piata din Atena, in momentul in care, la cativa zeci de metri departare, incepea o dezbatere parlamentara cruciala pentru viitorul ajutorului acordat Greciei.
Mai multe zeci de tineri mascati si purtand casti pe cap au inceput sa arunce cu sticle incendiare la finalul unei manifestatii la care au participat circa 12.000 de opozanti ai acordului ce impune conditii foarte dificile, semnat luni dimineata intre Grecia si creditorii sai, au observat mai multi corespondenti ai agentiei France Presse.
Tear gas and blazing fire dominate on Greece's most important day this century http://t.co/hwMNVjDL5r Mashable
— Descubre Internet (@DescubreNet) July 15, 2015 LIVE video and photos from protests in #Athens: http://t.co/bavGJIu0eZ pic.twitter.com/a4e5lZfiQq @Reuters #Greece
— Christian Thiels (@ThielsChristian) July 15, 2015 ora 19.00 Pachetul initial de reforme promis zonei euro de premierul grec Alexis Tsipras a trecut miercuri dupa-amiaza prima bariera legislativa, fiind avizat de cele patru comisii specializate din Parlamentul de la Atena, legislativul grec urmand - probabil spre miezul noptii - sa se pronunte prin vot asupra acestor masuri, precum si a acordului in ansamblu, transmite agentia EFE.
"Este un acord dificil si numai timpul va putea spune daca este sustenabil", a spus in fata comisiei parlamentare pentru reforme ministrul de finante Euclid Tsakalotos. El a subliniat ca noile masuri de austeritate vor amplifica recesiunea, dar a evidentiat si unele elemente pozitive ale intelegerii, precum diminuarea tintei excedentului primar la buget.
Tsakalotos a recunoscut totodata ca acest acord a produs controverse in interiorul partidului de guvernamant Syriza, mai mult de jumatate dintre membrii comitetului central al acestuia (109 din 200) cerand respingerea unui astfel de intelegeri "incompatibile cu ideile si principiile stangii si mai ales cu nevoile celor mai saraci."
ora 18.30 Germania ar putea lua in considerare o prelungire a maturitatilor pentru datoriile Greciei cu conditia sa nu se tranforme intr-o diminuare a sumelor datorate de Grecia, a informat miercuri Ministerul german de Finante, transmite Reuters.
Germania, cel mai mare contributor european la ajutorul acordate Greciei, se opune vehement unei eventuale stergeri a datoriilor Greciei chiar daca un studiu al Fondului Monetar International arata ca Grecia ar avea nevoie de o diminuare a poverii datoriei mai mare decat ceea ce au analizat pana acum guvernele europene.
Potrivit FMI, tarile europene ar trebui sa acorde Greciei o perioada de gratie de 30 de ani la rambursarea datoriilor europene precum si o extindere dramatica a maturitatii imprumuturilor. In caz contrar, statele europene ar trebui sa faca anual transferuri fiscale catre bugetul Greciei sau sa accepte stergerea unei parti semnificative din actualele imprumuturi.
ora 15.30 Ministrul adjunct de finante al Greciei, Nadia Valavani, deputata a partidului stangii radicale Syriza, si-a prezentat miercuri demisia din guvern, explicand ca nu poate sustine masurile dure de austeritate impuse de creditorii tarii, informeaza AFP si DPA.
“Nu voi vota in favoarea acestui proiect de lege si cred ca nu poti ramane in guvern daca votezi impotriva”, a declarat ea presei, dupa ce a dat publicitatii scrisoarea de demisie trimisa luni premierului Alexis Tsipras. În text, Nadia Valavani afirma ca va demisiona pentru ca “solutia care ne este impusa astazi intr-un mod atat de deprimant nu este viabila. Nici pentru ei (Europa), nici pentru poporul grec, nici pentru tara”.
Guvernul condus de Tspiras a depus marti la parlament proiectul de lege privind primele masuri de austeritate, ce trebuie aprobat in cursul zilei de miercuri, conform acordului intervenit luni la summitul zonei euro.
ora 14.00 Comisia Europeana a propus acordarea unui credit punte Greciei, in valoare de sapte miliarde de euro (7,7 miliarde de dolari), pentru a acoperi necesitatile de finantare ale tarii in iulie, utilizând Mecanismul European de Stabilitate Financiara (EFSM), se arata intr-un document realizat de CE si consultat de Reuters.
Creditul punte va avea o scadenta de maximum trei luni si va fi achitat catre EFSM din banii pe care-i va primi Grecia de la fondul de salvare al zonei euro (ESM). Conform unor surse care au dorit sa-si pastreze anonimatul, ESM va contribui cu o suma cuprinsa intre 40 si 50 de miliarde de euro la cel de-al treilea plan de asistenta pe trei ani acordat Greciei, a carui valoare totala este evaluata la 86 miliarde de euro. ESM nu va fi singurul contributor la acest program, deoarece Fondul Monetar International va fi implicat si el.
Propunerea de utilizare a Mecanismului European de Stabilitate Financiara pentru creditul punte este controversata, fiindca Marea Britanie si Cehia se opun cu inversunare.Spre deosebire de ESM, care este un fond al zonei euro, EFSM este un fond la nivelul Uniunii Europene, sprijinit de bugetul UE si prin urmare acordarea transelor necesita aprobarea tuturor Guvernelor celor 28 de state membre, fata de 19 din zona euro.
Deciziile privind EFSM se adopta cu majoritate calificata, ceea ce inseamna ca, daca 16 tari, reprezentând 65% din populatia UE, sprijina acordarea imprumutului, nu mai este relevanta pozitia tarilor care se opun, ca Marea Britanie si Cehia. Conform propunerii prezentate de Comisia Europeana, Grecia va obtine deodata cei sapte miliarde de euro, reusind astfel sa-si plateasca datoriile catre BCE scadente luni si cele neachitate catre FMI.
Dar obtinerea creditului punte este conditionata de aprobarea de catre Parlamentul de la Atena a proiectului de lege referitor la masurile de austeritate cerute de partenerii europeni. Textul va fi examinat de comisiile parlamentare inainte de a fi supus dezbaterii si votului in procedura de urgenta in noaptea de miercuri spre joi, când expira termenul limita impus de creditori. Deputatii vor trebui sa se pronunte asupra majorarii TVA si a unei reforme a sistemului de pensii, care sa elimine treptat pensionarea anticipata. Bruxellesul cere, de asemenea, infiintarea unei autoritati independente pentru controlul finantelor publice
ora 12.00 Proteste in Atena si Salonic inainte de votul din parlament
In Salonic (nord), fief electoral al Syriza unde partidul a incheiat un memorandum de respingere a austeritatii, inainte de alegeri, au loc proteste. Guvernul lui Tsipras este pus la indoiala chiar de activisti ai partidului sau, relateaza The Guardian. Totodata, astazi au loc greve in sectorul bugetar. Greva sindicatul funcţionarilor publici din Grecia, Adedy, a afectat metroul din Atena, spitale, farmacii, precum si alte institutii.
Daily protests in #athens against austerity and EU deal - civil servants and pharmaceutical workers on stri... https://t.co/MrZa5UoBfl
— Daniel Hawkins (@DanhawkinsDh) July 15, 2015 ora 11.00 Bancile din Grecia, care nu au functionat in ultimele doua saptamani din cauza retragerilor masive de numerar, vor ramane inchise pana joi, a anuntat ministrul elen al Economiei, George Stathakis, transmite Reuters.Institutiile elene de creditare nu vor fi redeschise pana cand BCE nu va restabili finantarea de urgenta destinata creditorilor eleni (ELA), a afirmat George Stathakis.
Joi este prevazuta o reuniune a Consiliului guvernatorilor Bancii Centrale Europene (BCE), care ar putea decide majorarea plafonului finantarii de urgenta destinata creditorilor eleni, situat in prezent la 89 de miliarde de euro. Majorarea este conditionata de aprobarea de catre Parlamentul de la Atena a proiectului de lege referitor la masurile de austeritate cerute de partenerii europeni. Textul va fi examinat de comisiile parlamentare inainte de a fi supus dezbaterii si votului in procedura de urgenta in noaptea de miercuri spre joi, cand expira termenul limita impus de creditori.
ora 08.00 Raport confidential FMI: Grecia are nevoie de o reducere a datoriei ce depaseste planurile UE
Grecia va avea nevoie de o reducere a datoriei mai mare decat sunt dispusi sa ofere partenerii din zona euro, din cauza pagubelor suferite de economia si bancile elene in ultimele doua saptamani, se arata intr-un raport intern elaborat de Fondul Monetar International si consultat de Reuters. Potrivit Reuters, raportul FMI a fost trimis luni seara guvernelor din zona euro, la cateva ore dupa ce autoritatile de la Atena au ajuns la un acord de principiu cu partenerii din zona euro pentru un al treilea program de asistenta in valoare de 86 de miliarde de euro, in schimbul unor masuri dure de austeritate si reforme structurale.
“Deteriorarea dramatica a sustenabilitatii datoriei Greciei scoate in evidenta nevoia unei reduceri a datoriei a carei amploare trebuie sa fie mai mare decat ceea ce s-a discutat pana acum si ceea ce a fost propus de Mecanismul European de Stabilitate” sustine FMI. Potrivit raportului FMI, partenerii europeni vor fi nevoiti sa acorde Greciei o perioada de gratie de 30 de ani in ceea ce priveste serviciul tuturor datoriilor sale europene, inclusiv pentru noile imprumuturi, precum si o prelungire dramatica a maturitatilor sau, in caz contrar, sa accepte, in avans, “stergeri masive” pentru imprumuturile acordate Atenei.
Fondul sustine ca inchiderea bancilor si introducerea restrictiilor asupra miscarilor de capital la data de 29 iunie “a pus o noua povara asupra asupra sistemului bancar si economiei, conducand la o noua deteriorare a sustenabilitatii datoriei comparativ cu estimarile noastre anterioare”. Conform celor mai recente prognoze ale FMI, datoria Greciei va atinge un varf de aproape 200% din PIB in urmatorii doi ani, fata de estimarile anterioare, care vorbeau de un maxim de 177% din PIB. In plus, chiar si in 2022 datoria Greciei va fi de 170% din PIB, comparativ cu 142% din PIB cat se estima anterior.
Separat, adjunctul directorului general al FMI, Zhu Min, a apreciat ca Grecia are nevoie de o noua reducere a datoriei, dupa ce a acceptat mai multe masuri de austeritate. “Dat fiind faptul ca nivelul datoriei Greciei este foarte mare, trebuie sa ne gandim care este modul adecvat in care putem realiza o modificare a profilului datoriei si o restructurare a datoriei, astfel incat sa reducem povara si sa ajutam economia sa avanseze”, a spus Zhu Min la o conferinta organizata la Addis Abeba.
ora 07.00 Alexis Tsipras: Imi asum responsabilitatea pentru un text semnat pentru a evita dezastrul
Marti seara, intr-un interviu acordat televiziunii elene de stat, premierul a declarat ca isi asumA responsabilitatea pentru acordul semnat la Bruxelles, desi "nu crede in el". Am acceptat conditile pentru a evita un dezastru, a spus Alexis Tsipras. Alexis Tsipras, premierul Greciei: "Am fost nevoiti sa ne supunem dorintelor celor mai puternice natiuni ale Europei, care s-au folosit de santaj si asfixiere financiara."
Alexis Tsipras s-a straduit sa explice poporului de ce a acceptat masurile dure de austeritate solicitate de europeni in schimbul unui nou program de salvare pentru Grecia: "Am avut doua optiuni pe masa: un acord incheiat in anumite conditi sau falimentul si iesirea din Zona Euro. A treia varianta, propusa de ministrul german de finante Wolfgang Schauble a fost sa excluda falimentul, dar Grecia sa paraseasca Zona Euro, dupa incheierea unei intelegeri."
Una dintre cele mai controversate prevederi ale acordului presupune vanzarea in masa a unor companii de stat dar si a unor proprietati imobiliare detinute de guvernul elen. Ideea fondului de 50 de miliarde de euro nu este noua. Grecii au promis si in 2011 ca in 5 ani vor incasa din privatizari 50 de miliarde. In realitate au obtinut mai putin de 5. Au vandut terenuri, plaje si hoteluri in insule in valoare de 190 de milioane de euro. Au incercat sa vanda pentru 1 miliard de euro fostul aeroport din Atena. Amplasat pe un teren cu iesire la mare cu o suprafata de 2 ori mai mare decat cea a Principatului Monaco.
Iar pentru un complex hotelier de 5 stele de langa Atena cu propriul port si plaja privata au cerut 400 de milioane de euro. Acum incepe al doilea episod al marii privatiazari elene. Pe lista se afla Portul Pireu, unul dintre cele mai mari din Europa. Compania lor de transport feroviar, posta elena si echivalentul Electrica din Grecia. Dar si Aeroporturile din Atena si Salonic si alte peste 30 de aeroporturi mai mici.
Guvernul elen va scoate la vanzare si terenuri de golf, hoteluri in statiunile cele mai cunoscute dar si complexul olimpic construit pentru olimpiada din 2004. Guvernul vinde si o parte din proprietatile de peste hotare. Vrea 9 milioane de dolari pentru o proprietate in Manhattan. 4 milionane si jumatate pentru o vila in Washington sau 200.000 de euro pentru o proprietate in Africa de Sud. Pe lista se afla si o fosta baza din Creta, care a apartiunut armatei statelor unite.
Totodata, Tsipras a scos din discutie varianta alegerilor anticipate. Asta desi pozitia i-a fost subrezita de criticile unor membri ai partidului sau, Syriza, care au anuntat ca nu vor sustine in parlament masurile inaintate de guvern: reforma pensiilor, cresterea TVA-ului si liberalizarea pietei de munca.
ora 07.00 Tsipras: “Aceasta cale cu sens unic pentru Grecia ne-a fost impusa"
Tsipras a explicat de asemenea ca s-a luptat pentru a nu fi taiate salariile si pensiile, adaugand ca ajustarea fiscala convenita in acord este mai blanda decat ajustarile convenite in trecut, mai noteaza Reuters. Alexis Tsipras, confruntat cu nemultumiri puternice asupra acordului in interiorul partidului sau SYRIZA, a mai spus ca Grecia trebuie sa se supuna ajustarilor fiscale prevazute in acord si a adaugat ca intentioneaza sa serveasca pana la capat mandatul de patru ani, excluzand alegeri anticipate.
"Eu nu pot scapa de aceste responsabilitati si voi incerca sa-mi implementez programul politic pe o perioada de patru ani", a subliniat el. "Adevarul dureros este ca aceasta cale cu sens unic pentru Grecia ne-a fost impusa", a afirmat cu amaraciune Tsipras.
Printre altele, el a sugerat ca bancile din tara, inchise din 29 iunie, ar putea ramane inchise inca cel putin o luna. "Deschiderea bancilor depinde de aprobarea acordului, care va avea loc intr-o luna", a constatat el la televiziunea de stat ERT, argumentand ca "atunci cand este un soc, exista intotdeauna posibilitatea ca deponentii sa-si retraga toti banii".
Cu toate acestea, Tsipras si-a exprimat speranta ca "BCE se orienteaza spre cresterea ELA (ajutorul de urgenta acordat bancilor grecesti), asa ca va fi posibil sa se retraga mai multi bani", a estimat el, in timp ce retragerile zilnice sunt limitate in prezent la 60 de euro la distribuitori
Sursa: Pro TV
Etichete: grecia, faliment, Zona Euro, Alexis Tsipras,
Dată publicare:
15-07-2015 07:35
