Românii au prins gustul cidrului, dar pomicultorii nu fac faţă. Afacerea unor tineri din Zalău

×
Codul embed a fost copiat

Merele româneşti au primit o nouă întrebuinţare. Se transformă în cidru de doi ani încoace.

Piaţa noastră a adoptat această băutură cu tradiţie în Marea Britanie şi Scoţia, iar anul trecut importul a crescut de 5 ori faţă de 2015.

În urmă cu 15 ani, Alan Clark, un scoţian din Edinburgh, şi-a întemeiat o familie în România. A adus din Scoţia tradiţia de a face cidru, la început doar pentru familie şi musafiri. În timp, însă, pasiunea lui s-a transformat într-o afacere de succes.

Acum, produce peste 150.000 de litri de cidru anual şi a pătruns în două hipermarketuri şi în mai multe localuri din ţară.

Alan Clark: "Cumpărăm merele, le stoarcem, facem must de mere, e ca la vin. Facem o dată pe an şi avem nevoie de şase luni de la început până la maturizare. În primăvară e gata".

Citește și
mere
Livezile de meri, grav afectate de vreme. Soluțiile găsite de producători pentru a-și diminua pierderile
Prima reacție de la Moscova, după ce Joe Biden le-a dat voie ucrainenilor să atace Rusia cu rachete americane cu rază lungă de acțiune

Cidrul pe care îl produce la Lerești este făcut numai din mere autohtone.

După ce au muncit ani la rând în străinătate, doi tineri din Zalău au pornit şi ei o afacere similară. Au investit 80.000 de euro într-o fabrică, iar acum produc lunar 3000 de litri de cidru de mere şi de pere:

"Nu adăugăm coloranţi, conservanţi, e natural, e culoarea pe care o prinde prin maturare, e un produs pasteurizat, stă cam un an de zile, nu are niciun fel de schimbări."

Pentru că în ţară nu au găsit suficiente fructe le importă.

Daniel Crişan, administrator fabrică de cidru
: "Momentan cumpărăm sucul, e o problemă cu materia primă, găsim foarte greu pe piaţa din România şi colaboratori. Cel de pere din Austria, cel de mere din Polonia, acolo am găsit cel mai bun preţ".

Cererea de mere este tot mai mare, iar pomicultorii români nu fac faţă, mai ales că nu toate soiurile se pretează la cidru. Anul trecut am importat peste 117.000 de tone, cu 26.000 de tone mai mult decât în 2015.

Cea mai mare cantitate provine din Polonia, 71.000 de tone, iar din Italia am cumpărat 22.000 de tone de mere. Asta şi pentru că în România nu există spaţii de depozitare.

Articol recomandat de sport.ro
NEWS ALERT Cererea FRF a fost respinsă de UEFA! "Am primit precizarea că nu"
NEWS ALERT Cererea FRF a fost respinsă de UEFA! "Am primit precizarea că nu"
Citește și...
Un borcan de miere pe lună pentru copiii de la grădiniţă şi şcoala primară. Nutriţioniştii atenţionează
Un borcan de miere pe lună pentru copiii de la grădiniţă şi şcoala primară. Nutriţioniştii atenţionează

Pe lângă lapte, corn şi mere, copiii de la grădiniţă şi şcoala primară ar putea primi şi câte un borcan de miere în fiecare lună.

Livezile de meri, grav afectate de vreme. Soluțiile găsite de producători pentru a-și diminua pierderile
Livezile de meri, grav afectate de vreme. Soluțiile găsite de producători pentru a-și diminua pierderile

Producătorii de fructe din Ardeal au veşti rele pentru noi, în această toamnă. Vremea capricioasă a făcut mari stricăciuni în livezi, iar anul acesta merele care au rezistat sunt mai mici, mai puţin arătoase, dar şi mai scumpe.

Recomandări
Ce averi au candidații la alegerile prezidențiale. De la terenuri și case până la lingouri de aur, bijuterii și tablouri
Ce averi au candidații la alegerile prezidențiale. De la terenuri și case până la lingouri de aur, bijuterii și tablouri

Proprietăţi în ţară şi străinătate, pensii şi salarii consistente, bijuterii, tablouri, lingouri de aur, conturi la bănci din România sau din afară se regăsesc în declaraţiile de avere depuse de candidaţii la alegerile prezidenţiale.

România se pregătește să intre pe piața microcipurilor, dominată de Asia. Cine le va produce în țară
România se pregătește să intre pe piața microcipurilor, dominată de Asia. Cine le va produce în țară

Într-o criză continuă de semiconductori, mai multe universități și companii din România vor să se afirme pe această piață dominată de Asia.

„20 de zile în Mariupol”, o cronică de război neficționalizată premiată cu Oscar, marți la PRO TV
„20 de zile în Mariupol”, o cronică de război neficționalizată premiată cu Oscar, marți la PRO TV

Filmul ucrainean 20 Days in Mariupol, care a fost filmat în interiorul orașului asediat în timpul asaltului forțelor ruse, a câștigat premiul Oscar pentru cel mai bun documentar la ceremonia decernării premiilor Academiei americane de film de anul acesta.