Românii au prins gustul cidrului, dar pomicultorii nu fac faţă. Afacerea unor tineri din Zalău
Merele româneşti au primit o nouă întrebuinţare. Se transformă în cidru de doi ani încoace.
Piaţa noastră a adoptat această băutură cu tradiţie în Marea Britanie şi Scoţia, iar anul trecut importul a crescut de 5 ori faţă de 2015.
În urmă cu 15 ani, Alan Clark, un scoţian din Edinburgh, şi-a întemeiat o familie în România. A adus din Scoţia tradiţia de a face cidru, la început doar pentru familie şi musafiri. În timp, însă, pasiunea lui s-a transformat într-o afacere de succes.
Acum, produce peste 150.000 de litri de cidru anual şi a pătruns în două hipermarketuri şi în mai multe localuri din ţară.
Alan Clark: "Cumpărăm merele, le stoarcem, facem must de mere, e ca la vin. Facem o dată pe an şi avem nevoie de şase luni de la început până la maturizare. În primăvară e gata".
Cidrul pe care îl produce la Lerești este făcut numai din mere autohtone.
După ce au muncit ani la rând în străinătate, doi tineri din Zalău au pornit şi ei o afacere similară. Au investit 80.000 de euro într-o fabrică, iar acum produc lunar 3000 de litri de cidru de mere şi de pere:
"Nu adăugăm coloranţi, conservanţi, e natural, e culoarea pe care o prinde prin maturare, e un produs pasteurizat, stă cam un an de zile, nu are niciun fel de schimbări."
Pentru că în ţară nu au găsit suficiente fructe le importă.
Daniel Crişan, administrator fabrică de cidru: "Momentan cumpărăm sucul, e o problemă cu materia primă, găsim foarte greu pe piaţa din România şi colaboratori. Cel de pere din Austria, cel de mere din Polonia, acolo am găsit cel mai bun preţ".
Cererea de mere este tot mai mare, iar pomicultorii români nu fac faţă, mai ales că nu toate soiurile se pretează la cidru. Anul trecut am importat peste 117.000 de tone, cu 26.000 de tone mai mult decât în 2015.
Cea mai mare cantitate provine din Polonia, 71.000 de tone, iar din Italia am cumpărat 22.000 de tone de mere. Asta şi pentru că în România nu există spaţii de depozitare.
