România repornește exploatarea magneziului. Europa vrea să reducă dependenţa de China

România, membră a UE, a acordat vineri o concesiune minieră Verde Magnesium, o companie din București susținută de investitorul american de capital privat Amerocap, transmite Financial Times.

Verde Magnesium intenționează să investească 1 miliard de dolari într-o mină de magneziu dezafectată din apropierea orașului Oradea și să construiască unități de procesare care să folosească energie regenerabilă și să recicleze aluminiul.

Peste 90% din magneziul folosit în UE, esențial pentru fabricarea aliajelor de aluminiu ușoare utilizate în mașini și ambalaje, este importat din China.

Industria aluminiului din Europa a fost grav perturbată în 2022, când producția chineză s-a oprit temporar din cauza prețurilor ridicate la energie, declanșând avertismente cu privire la închiderea fabricilor din bloc.

Citește și

Reacția lui Dmitri Medvedev, după atacul ucrainean cu rachete americane ATACMS

Bernd Martens, președintele Verde Magnesium și fost director Audi, a declarat pentru Financial Times că mina și uzina din România vor ajuta Bruxelles-ul să-și îndeplinească obiectivul de o mai mare independență pentru metalele vitale necesare tranziției ecologice. 

„Sectorul industrial european are o nevoie acută de o aprovizionare fiabilă cu metale critice și strategice, în special cele cu o amprentă de carbon mai mică decât importurile actuale, care pot sprijini tranziția Europei către o economie neutră din carbon”, a spus Martens.

Compania va folosi amplasamentul unei mine de magneziu care a fost închisă în 2014 - la momentul respectiv, ultima care funcționează în Europa. Intenționează să înceapă producția până la sfârșitul anului 2027 și să ajungă la 90.000 de tone pe an, jumătate din oferta UE și 9% din producția globală.

Aproximativ 87% din oferta globală de magneziu și 95% din consumul european provin din China, care a redus drastic producția pentru a economisi energie pe măsură ce prețurile cresc.

UE și-a stabilit obiective ambițioase în temeiul Legii materiilor prime critice. Vrea să exploateze 10% din consumul de minerale critice al UE, să proceseze 40% din el și să recicleze 15% din el până în 2030.

Martens și-a exprimat încrederea că exploatarea magneziului va reporni, în ciuda opoziției locale și a provocărilor de mediu care au afectat proiectele anterioare.

Luna trecută, România a câștigat un dosar de arbitraj internațional purtat de grupul minier Gabriel Resources, listat în Canada, care solicita despăgubiri de 4,4 miliarde de dolari pentru o mină de aur planificată în țară, care a fost blocată cu succes de grupurile de mediu.

Articol recomandat de sport.ro

După Kosovo, încă o națională contestă victoria la masa verde a României: "A făcut apel și rămâne fermă"