Astfel, deficitul, adică cât cheltuim şi nu avem şi trebuie să ne împrumutăm, este de 150 de miliarde de lei. El a menţionat că este absolut obligatoriu ca traiectoria fiscală pe care ne-am asumat-o faţă de pieţe să fie menţinută iar orice abatere înseamnă că România nu e credibilă şi este în risc de a nu putea să-şi plătească datoriile.
„Diferenţa, adică deficitul, adică cât cheltuim şi nu avem şi trebuie să ne împrumutăm, 150 de miliarde de lei. Ce înseamnă 150 de miliarde de lei? Înseamnă tot PNRR-ul pe cinci ani şi granturi şi împrumuturi. Sau, 2500 de kilometri de autostradă de la zero. Sau, 45 de spitale regionale. Ăştia sunt banii pe care noi îi cheltuim, fără să-i avem în anul 2027. Din cele 150 de miliarde de lei, 60 de miliarde de lei sunt doar dobânzile la datoria pe care am acumulat-o deja”, a precizat el.
Nicuşor Dan a menţionat că 60 de miliarde de lei înseamnă 1000 de kilometri de autostradă de la zero sau, 85 de spitale regionale.
„Faţă de situaţia asta, trebuie să fim calmi, dar este absolut obligatoriu ca traiectoria fiscală pe care ne-am asumat-o faţă de pieţe să fie menţinută. Orice abatere de la această traiectorie înseamnă că România nu e credibilă şi este în risc de a nu putea să-şi plătească datoriile”, a mai spus şeful statului.
Şeful statului a explicat apoi importanţa cursului fiscal-bugetar din perspectiva agenţiilor de rating.
„Ce face o agenţie de rating: ea spune investitorului dacă îi recomandă sau nu îi recomandă să îşi pună banii într-o ţară. Şi noi suntem exact la limita între 'îţi recomandăm' şi 'nu îţi recomandăm'. Ce s-ar întâmpla dacă agenţiile de rating ne-ar reduce ratingul, ne-ar 'downgrada'? Există fonduri de investiţii, fonduri de pensii care, conform regulamentelor lor interne, trebuie să se retragă, în această ipoteză, din România. Şi asta înseamnă că noi trebuie să ne împrumutăm de la alţii, care să le ia locul şi care ne vor împrumuta, dar, evident, mai scump. Şi întrebarea este dacă aceştia vor fi destui. Şi dacă nu vor fi destui, la un moment dat va trebui să vină, cum a venit în 2009, FMI-ul. Dar FMI-ul vine tot timpul cu condiţii drastice de ajustare fiscală, financiară. În orice caz, fie că vine, fie că nu vine, fie că sunt investitori, fie că nu sunt investitori, curba de corectare a deficitului va fi mult mai agresivă decât este în momentul acesta”, a arătat Nicuşor Dan.