Decizia Băncii Centrale Europene de a menține dobânda-cheie (este vorba despre rata facilității de depozit, în cazul BCE, respectiv la dobânda pe care o acordă băncilor care își plasează, peste noapte, banii în depozite la banca centrală) la nivelul din 5 iunie 2025, atunci când a operat o reducere de 25 de puncte de bază, are ca principală motivație valul inflaționist ridicat de războiul din Iran, care a adus scumpiri generalizate la produsele energetice.
În cazul României, respectiv al BNR, dobânda-cheie nu este la depozit, ci la creditare, respectiv cât cere BNR băncilor de prim rang pentru a le împrumuta cu lichidități în lei. Această dobândă-cheie este cea care, în cazul României, dă tonul dobânzilor din piața interbancară (la ce dobânzi se împrumută băncile între ele) dar și din cea de retail, comercială (la ce dobânzi împrumută băncile clienții).
„Deşi deosebit de volatile, perspectivele preţurilor produselor energetice se situează, în prezent, în apropierea scenariului de bază din proiecţiile experţilor Eurosistemului din luna iunie şi la niveluri net superioare celor înregistrate înaintea conflictului din Orientul Mijlociu. Gradul de incertitudine rămâne ridicat, iar impactul inflaţionist al şocului energetic încă nu s-a manifestat pe deplin. Prin urmare, Consiliul guvernatorilor monitorizează atent intensitatea şi durata şocului, precum şi efectele sale indirecte şi de runda a doua. Consiliul guvernatorilor se angajează să definească politica monetară astfel încât să asigure stabilizarea inflaţiei la nivelul ţintei sale de 2% pe termen mediu”, a informat joi BCE, conform Agerpres.
În plus, Consiliul guvernatorilor a informat că „se menţine într-o poziţie favorabilă pentru a face faţă incertitudinilor generate de conflict. Consiliul guvernatorilor va urma o abordare bazată pe date şi de la o şedinţă la alta pentru a determina orientarea adecvată a politicii monetare. Mai exact, deciziile Consiliului guvernatorilor privind ratele dobânzilor se vor baza pe evaluarea sa cu privire la perspectivele inflaţiei şi riscurile asociate acestora, având în vedere noile date economice şi financiare, precum şi la dinamica inflaţiei de bază şi la robusteţea transmisiei politicii monetare. Consiliul guvernatorilor nu îşi asumă vreun angajament prealabil cu privire la o anumită traiectorie a ratelor dobânzilor”.
Rata dobânzii la facilitatea de depozit, rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi rata dobânzii la facilitatea de creditare marginală vor rămâne nemodificate la 2,25%, 2,40% şi, respectiv, 2,65%.
De asemenea, portofoliile programului de achiziţionare de active (asset purchase programme - APP) şi programului de achiziţionare în regim de urgenţă în caz de pandemie (pandemic emergency purchase programme - PEPP) se reduc într-un ritm măsurat şi previzibil, în condiţiile în care Eurosistemul nu mai reinvesteşte principalul aferent titlurilor ajunse la scadenţă, a informat joi BCE.
Consiliul guvernatorilor „este pregătit să îşi ajusteze toate instrumentele în limitele mandatului său pentru a asigura stabilizarea inflaţiei la nivelul ţintei sale de 2% pe termen mediu şi pentru a menţine funcţionarea fără sincope a transmisiei politicii monetare. De asemenea, instrumentul de protecţie a transmisiei politicii monetare (Transmission Protection Instrument - TPI) este disponibil pentru a contracara o dinamică nejustificată, dezordonată a pieţei care constituie o ameninţare gravă la adresa transmisiei politicii monetare la nivelul tuturor ţărilor din zona euro, permiţând astfel Consiliului guvernatorilor să îşi îndeplinească cu mai multă eficacitate mandatul privind stabilitatea preţurilor”, se arată în comunicatul instituţiei cu sediul la Frankfurt.
