De unde au tăiat românii ca să se ajungă cu banii. Explicațiile economiștilor și datele de la Statistică
Deși au venituri mai mari decât acum doi ani, românii sunt mai atenți la cheltuieli, pentru că inflația a scăzut puterea de cumpărare a banilor.
Anul trecut, veniturile medii ale unei familii au crescut cu 15%, dar aproape 85% din sumă s-a dus pe cheltuieli necesare. Indiferent că sunt salariați, șomeri sau pensionari, românii cumpără mai puține haine, alimente sau băuturi, arată datele de la Statistică.
Doamnă: „În primul rând renunțăm la îmbrăcăminte. Purtăm de mai multe ori aceleași lucruri. Și la mâncare mai renunțăm. Luăm mai la promoție, dar nu este ok.”
Cu astfel de calcule în gând, multe dintre familiile din România au fost mai atente cu bugetul anul trecut. Cu venituri care au ajuns, în medie, la 8.270 de lei, în creștere cu 15% față de anul anterior, mulți nu au mai cheltuit, totuși, la fel de mult.
Potrivit datelor de la Statistică, cheltuielile pentru alimente și produse nealimentare au fost mai mici față de 2023 cu 1,3%. Mici economii s-au făcut și pentru plata facturilor care țin de întreținerea locuinței, la fel și pentru banii dați pe transport. În schimb, pentru educație s-a cheltuit mai mult față de anul trecut, la fel și pentru mobilier și dotarea casei.
Cu cheltuieli lunare care au ajuns la peste 1.240 de lei, anul trecut, cel mai greu au dus-o șomerii. Și-au cumpărat mai puțină mâncare, au plătit mai mult pentru produse nealimentare și abia au făcut față facturilor. La acest capitol, vedem cea mai mare scădere. Cât despre salariați, aici cheltuielile medii au ajuns la 3.500 de lei, însă și în cazul lor se vede o cumpătare, mai ales când vine vorba de hrană și băuturi consumate. Bani mai mulți s-au dat pentru plata taxelor și impozitelor.
Cristian Năsulea, profesor de economie mondială: „Există o cumpătare în ceea ce privește modul în care se aprovizionează o gospodărie la noi din țară. Dacă ne uităm la modul în care sunt făcute cheltuielile, vedem o precauție în ceea ce privește distracția, mesele în oraș, alte tipuri de servicii și aș puncta, deși nu avem suficiente date, există o scădere în utilizarea unor servicii care țin de sănătate, îngrijire personală, de niște lucruri de unde în mod ideal nu ar trebui să tăiem, pentru că avem decalaj de recuperat.”
Creșteri timide ale cheltuielilor s-au văzut în cazul pensionarilor, care anul trecut au avut și majorări de pensii. Aproape 2.200 de lei a cheltuit, în medie, un pensionar pentru alimente, îmbrăcăminte, plata facturilor și a impozitelor.
Etichete: criza economica, economii, institutul national de statistica,
