Deficitul bugetar al României a scăzut la 3,82% din PIB în primele nouă luni din 2026, de la 5,35% în aceeași perioadă a anului trecut, iar veniturile au crescut cu 11,8%. Investițiile publice au ajuns la 107,77 miliarde de lei, cu 25,17 miliarde de lei peste nivelul din 2025.
Execuţia bugetului general consolidat în primele nouă luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit de 78,52 miliarde lei, respectiv 3,82% din PIB, faţă de deficitul de 102,47 miliarde lei, respectiv 5,35% din PIB, aferent celor nouă luni ale anului 2025, înregistrând o diminuare semnificativă de 1,53 puncte procentuale, după cum a transmis Ministerul Finanțelor, conform News.ro.
„Veniturile totale au însumat 522,07 miliarde lei în primele 9 luni ale anului 2026, în creştere cu 11,8% (an/an). Exprimate ca procent din PIB, veniturile în primele 9 luni ale anului 2026 au înregistrat o creştere cu 1,03 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2025, de la 24,4% din PIB la 25,4% din PIB”, arată Ministerul Finanţelor, vineri seară, într-un comunicat de presă.
Potrivit documentului citat, cheltuielile totale, în sumă de 600,59 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 5,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.
Veniturile care au intrat în bugetul de stat
Potrivit datelor transmise de minister, veniturile totale au însumat 522,07 miliarde lei în primele nouă luni ale anului 2026, în creştere cu 11,8% (an/an).
Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 47,27 miliarde lei, înregistrând o creştere de 7,8% (an/an).
Contribuţiile de asigurări au înregistrat 165,40 miliarde lei, în creştere cu 6,8% (an/an), peste dinamica fondului de salarii din economie.
Încasările din impozitul pe profit au însumat 30,13 miliarde lei, consemnând o creştere de 8,7% (an/an).
Încasările nete din TVA au fost de 18,27 miliarde lei, în creştere cu 24,8% (an/an). Dinamica a fost influenţată de modificarea cotelor de TVA prevăzută de Legea nr. 141/2025.
Veniturile din accize au însumat 36,55 miliarde lei, în creştere cu 2,4% (an/an). Evoluţia lunară a încasărilor din accize prezintă, în general, o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.
Încasările din impozite şi taxe pe proprietate au însumat 11,80 miliarde lei, în creştere cu 29,9% (an/an).
Veniturile nefiscale au însumat 37,87 miliarde lei, consemnând o contracţie de 7,9%, influenţată parţial şi de încasările suplimentare din perioada similară a anului 2025 – venituri din ajutoare de stat recuperate, de 1,6 miliarde lei (Legea nr. 9/2025).
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 48,79 miliarde lei, în creştere cu 39,3% (an/an), din care sumele aferente asistenţei financiare nerambursabile alocate pentru PNRR au fost de 22,69 miliarde lei (de 2,2 ori nivelul din perioada similară a anului 2025). Creşterea se datorează modificărilor operate asupra Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, precum şi accelerării absorbţiei în contextul intrării în perioada finală de implementare a acestuia.
Cheltuielile statului în primele nouă luni din 2026
Ministerul Finanţelor anunţă că cheltuielile totale, în sumă de 600,59 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 5,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.
„Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile în primele nouă luni ale anului 2026 au înregistrat o scădere cu 0,5 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2025, de la 29,7% din PIB la 29,2% din PIB”, precizează oficialii ministerului.
Cheltuielile de personal au însumat 122,14 miliarde lei, în scădere cu 4,54 miliarde lei faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, pe fondul reducerilor unor sporuri pentru unele categorii de personal bugetar, precum şi al măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale în perioada 2025-2026.
Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost de 77,34 miliarde lei, în creştere cu 8,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, creştere determinată de plăţi mai mari în domeniul sănătăţii.
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 50,63 miliarde lei, cu 10,69 miliarde lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 187,93 miliarde lei, menţinându-se la nivelul din aceeaşi perioadă a anului precedent (+0,04%), ţinând cont de măsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare.
„Plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale au fost de 1,27 miliarde lei”, se arată în comunicat.
„Alte cheltuieli au fost de 10,36 miliarde lei, în scădere cu 2,43 miliarde lei faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, ţinând cont de măsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare. Aceste cheltuieli conţin în principal burse pentru elevi şi studenţi, susţinerea cultelor, alte despăgubiri civile şi sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor”, au transmis oficialii ministerului.
Instituţia precizează că cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în creştere cu 25,17 miliarde lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, respectiv de la 82,62 miliarde lei la 107,77 miliarde lei, din care 70,68% reprezintă valoarea plăţilor pentru proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finanţate din sumele reprezentând asistenţă financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum şi cele finanţate din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR.
Câte fonduri europene a absorbit România
„Până la 14 octombrie 2026, ministerele şi celelalte instituţii publice centrale au efectuat plăţi de 76,57 miliarde lei pentru proiectele finanţate din fonduri europene şi din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Acestea reprezintă 64,6% din creditele bugetare de 118,61 miliarde lei aprobate prin Legea bugetului de stat pe anul 2026 şi actualizate în cursul anului”, arată Ministerul Finanţelor.
Pe surse de finanţare, execuţia se prezintă astfel:
- PNRR: plăţi de 44,63 miliarde lei, cu un grad de realizare de 74,2%. La componenta de granturi s-au plătit 28,71 miliarde lei (69,9%), iar la componenta de împrumuturi, 15,91 miliarde lei (83,6%).
- Fonduri europene nerambursabile: plăţi de 31,94 miliarde lei, cu un grad de realizare de 54,6%. Execuţia include şi fondurile europene pentru agricultură (aferente plăţilor directe), ale căror plăţi se concentrează, potrivit calendarului specific, în ultimele luni ale anului.
„România nu mai poate măsura succesul investiţiilor publice doar în miliarde de euro anunţate, contracte semnate sau jaloane bifate. Trebuie să măsurăm ce am construit efectiv cu aceşti bani, ce am schimbat în funcţionarea statului şi ce beneficii concrete au ajuns la cetăţeni şi în economie. În primele nouă luni ale anului am redus deficitul bugetar cu 1,53 puncte procentuale faţă de anul trecut şi, în acelaşi timp, am crescut investiţiile publice cu peste 25 de miliarde de lei, până la aproape 108 miliarde de lei. Este dovada că disciplina bugetară şi dezvoltarea nu se exclud. Dimpotrivă, una fără cealaltă nu poate fi sustenabilă”, a declarat ministrul interimar al Finanţelor, Alexandru Nazare.
Acesta afirmă că avem o ţintă de deficit de 6,2% din PIB în acest an şi obligaţia de a continua consolidarea în 2027.
„Bugetul anului viitor nu trebuie să fie un inventar al promisiunilor politice, ci un buget al responsabilităţii, al investiţiilor prioritare şi al rezultatelor. Aceasta este şi miza reformei pe care o propun pentru programarea şi finanţarea investiţiilor publice: să punem ordine în angajamentele statului, să folosim inteligent fiecare sursă de finanţare şi să alegem proiectele care produc cea mai mare valoare pentru economie şi pentru cetăţeni”, a mai transmis Nazare.
