Conflictul dintre Israel și Hamas ar putea afecta economia mondială. Care sunt temerile economiștilor

Eforturile diplomatice ale unui număr mare de puteri internaţionale s-au intensificat în speranţa de a limita consecinţele atacului din 7 octombrie asupra civililor israelieni de către grupul militant palestinian Hamas.

Bombardarea ulterioară a Gaza de către Israel în încercarea de a elimina Hamas a crescut riscul unei contagiuni în regiunea extinsă a Orientului Mijlociu.

Preşedintele israelian Isaac Herzog a declarat marţi că, deşi Israelul nu doreşte un război cu gruparea militantă libaneză Hezbollah, care recent a făcut schimb de focuri cu forţele armate israeliene din nordul ţării, Libanul „va plăti preţul”, dacă cele două ţări vor ajunge în o altercaţie la scară largă.

Evenimentele din ultimele zile au adâncit cea mai mare teamă în rândul economiştilor, că acest conflict cuprinde regiunea şi începe să reprezinte o ameninţare pe termen lung la adresa infrastructurii energetice şi comerciale globale.

„Orice conflict din Orientul Mijlociu trimite cutremure în întreaga economie mondială, deoarece regiunea este în primul rând, un furnizor foarte important de energie şi în al doilea rând... este calea de transport maritim cheie pentru comerţul global”, a declarat Pat Thaker, director pentru Orientul Mijlociu şi Africa la Economist Intelligence Unit, pentru CNBC.

Riscurile legate de petrol şi de transport maritim

Măsura în care preţurile petrolului vor creşte şi impactul asupra economiei globale vor fi direct proporţionale cu cât de limitat din punct de vedere geografic devine conflictul, a explicat Thaker, adăugând că piaţa petrolului este deja strânsă din cauza reducerilor de producţie ale OPEC+, organizaţie dominată de Arabia Saudită.

Ea a menţionat, de asemenea, că războiul a început într-un moment de ”incertitudine economică enormă”, deoarece războiul din Ucraina continuă să dezvolte, iar băncile centrale ajung la un punct critic în ciclurile lor de înăsprire monetară.

„Pentru economiile care sunt deja în recesiune sau care se îndreaptă către recesiune, noi creşteri de dobânzi ale Fed şi BCE le-ar putea împinge în prăpastie”, a declarat Thaker pentru CNBC, prin videolink.

Preţurile petrolului au crescut iniţial după ce Hamas şi-a lansat atacul surpriză asupra Israelului, înainte de a se modera uşor, deşi contractele futures pentru ţiţeiul Brent s-au tranzacţionat miercuri în Europa aproape de 89 de dolari pe baril, în timp ce contractele futures West Texas Intermediate au fost puţin sub 84 de dolari pe baril.

În „scenariul extrem” al unei escaladări regionale, pieţele vor trebui să se confrunte cu un preţ al petrolului Brent de peste 100 de dolari pe baril, pentru o perioadă susţinută, ceea ce „înseamnă o inflaţie globală mai mare, o creştere economică mai slabă” şi „condiţii aproape de recesiune”.

Într-o notă de cercetare vineri, strategii de la J. Safra Sarasin au declarat că producţia de petrol din Iran, al optulea mare producător mondial de ţiţei, ar fi în pericol în cazul unei escaladri a conflictului, în special dacă Teheranul este supus din nou unei înăspriri a sancţiunilor SUA, despre care ei estimează că ar elimina până la 1 milion de barili pe zi din producţia globală.

„În plus, o creştere a incertitudinii cu privire la livrările din Arabia Saudită ar putea duce cu uşurinţă la creşterea preţurilor în aceeaşi măsură în care au făcut-o ca răspuns la invazia Ucrainei din 2022. Pe atunci preţurile petrolului au crescut cu 30% în doar două săptămâni, stabilindu-se la aproximativ 15% peste nivelurile anterioare războiului”, a spus J. Safra Sarasin, analist la Equity Wolf von Rotberg.

Orientul Mijlociu găzduieşte cele mai aglomerate rute de transport maritim din lume, inclusiv Canalul Suez, Marea Roşie, Golful Persic şi Strâmtoarea Hormuz, sporind pericolul economic asociat cu escaladarea.

„Orice extindere a războiului în Peninsula Sinai şi regiunea Suez creşte riscurile unui atac asupra comerţului cu energie şi non-energie care are loc prin Canalul Suez şi care reprezintă aproape 15% din comerţul global, aproape 45% din petrolul brut, 9% din tancurile cu produse rafinate şi, de asemenea, 8% din tancurile de GNL care tranzitează pe această rută”, a explicat Thaker de la EIU.

„Sufoci aceste puncte şi creezi perturbări majore nu doar preţului petrolului, ci şi întregului lanţ de aprovizionare al lumii pentru energie şi alte bunuri”, a adăugat acesta.

Vulnerabilităţile pieţelor emergente

Orice potenţială creştere prelungită a preţurilor energiei ar fi o îngrijorare pentru economiile de piaţă emergente, unde energia reprezintă adesea o proporţie mai mare a presiunii inflaţioniste decât în pieţele dezvoltate, potrivit lui Elijah Oliveros-Rosen, economist şef pentru pieţe emergente la S&P Global Ratings.

„În coşul tipic CPI (indicele preţurilor de consum), energia este de aproximativ 10% în EM (pieţele emergente). În SUA, este de 6,9%, aşa că, evident, există un impact mai mare asupra inflaţiei şi, de asemenea, o mulţime de pieţe emergente au devenit importatoare nete de energie. Aşadar, când începeţi să vă gândiţi la ce ţări ar putea fi mai vulnerabile la preţuri mai mari ale energiei şi preţuri susţinute ale energiei mai ridicate, trebuie să începeţi să vă uitaţi la importatorii neţi de energie cu contribuţii mari ale energiei la Coşul CPI. Sunt acolo ţări precum Chile, Turcia, mai multe economii asiatice precum Thailanda, Filipine, India sunt acolo”, a declarat Oliveros-Rosen pentru CNBC, la o conferinţă de presă, săptămâna trecută.

Paul Gruenwald, economistul-şef global al S&P, a declarat că ţările care încă nu au ancorat aşteptările inflaţioniste, deoarece băncile centrale respective înăspresc politica monetară, pot fi vulnerabile.

Refacerea Gaza

Amploarea devastării aduse Gazei de bombardamentul aerian susţinut al Israelului va fi dificil de evaluat şi cuantificat de ceva timp, dar Thaker a sugerat că perturbarea economică a ţărilor din regiune devine deja clară sub forma unor proteste larg răspândite.

Între timp, unele cheltuieli viitoare vor fi în interesul geopolitic al puterilor vecine, cum ar fi Egiptul şi statele din Golf, care sunt dornice să evite ca climatul politic aprins să se instaleze în propriile lor populaţii.

„Va fi un cost masiv de reconstrucţie. Este deja distrus foarte mult, ceea ce probabil va fi finanţat de puterile din Golf, care sunt nerăbdătoare să stabilească şi situaţia. Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite se concentrează complet pe diversificarea economică şi pe accelerarea cu o serie de proiecte mari, aşa că este şi în interesul lor să aibă o pace şi securitate regională mai largă pentru a se concentra pe frontul intern”, a spus Thaker.

Articol recomandat de sport.ro

Fostul campion al României și-a scos la vânzare casa de lux! Cere 547.000 de euro