Medic: „COVID-19 poate fi considerată o boală autoimună. Vaccinarea exclude declanșarea bolilor autoimune”
Pe 26 februarie 2020 a fost diagnosticat primul pacient COVID 19 în România. De atunci, cele mai multe informații din mass media au vorbit, în realitate, despre complicatul sistem imunitar uman.
Am aflat că ar trebui să ne dorim un sistem imunitar perfect echilibrat. Nici prea slab, nici prea puternic. Prea reactiv înseamnă alergii și boli autoimune.
Medicul imunolog și alergolog Brândușa Petruțescu ne dă detalii despre cum devenim competenți imunitar din copilărie, în emisiunea ”Doctor de bine”, realizată de Andreea Groza și difuzată exclusiv pe www.stirileprotv.ro și pe www.doctordebine.ro.
Alegeri 2024
15:07
BEC a retras materialele online ale unui candidat. Ce regulă importantă nu a respectat în propaganda electorală
14:21
Câți bani vor câștiga membrii secțiilor de votare la alegeriile parlamentare și prezidențiale. Sumele pe care le vor încasa
12:32
Cine poate deveni președintele României. Ce prevede Constituția
11:25
Cum și unde pot vota românii la alegerile prezidențiale. Ce trebuie să ai la tine când mergi la secția de vot
Andreea Groza: Ne facem temele din copilărie. De fapt, părinții își fac temele înainte de venirea pe lume a unui copil.
Dr. Brândușa Petruțescu: Conceperea unui copil e un proiect complex. În cele 9 luni de sarcină, se face preventia bolilor alergice. Adică mama va avea un regim alimentar echilibrat. Și nu va face exces de produse de igienă.
Andreea Groza: Apoi copiii mici trebuie alăptați. Și lăsați și cu mânuțele murdare.
Dr. Brândușa Petruțescu: Trebuie expuși la bacterii sănătoase pentru că acestea dezvoltă un răspuns imunitar corect. Lipsa contactului cu bacteriile sănătose, vechii prieteni încă din viața intrauterină, poate crește riscul bolilor alergice. Sistemul imunitar nu mai reacționează corect, reacționează într-o direcție aberantă. Inițial, apare dermatita atopică. Apoi alte boli- rinita alergică, conjunctivita alergică și apoi astmul.
Andreea Groza: Orice alergolog ne spune să avem un animăluț în casa și copilul să crească alături de acesta. De ce?
Dr. Brândușa Petruțescu:
1. Exista un rol protector al contactele cu animalele. Ele vehiculează bacterii sănătoase, absolut utile sistemului imunitar.
2. Expunerea la concentrații crescute de păr de pisică scade riscul alergiei la pisica. Are un rol protector spre deosebire de acarientii din praf sau polenurile.
Andreea Groza: Și virozele din copilărie sunt protectoare?
Dr. Brândușa Petruțescu: Da, copii racesc și e normal, fiziologic, nu intrăm în panică.
Problema este când infecțiile se complică cu pneumonie, se tot repetă. Trebuie să vorbim cu medicul alergolog și imunolog sa investigăm copilul. Infectiile extrem de frecvente cresc riscul astmului.
Andreea Groza: Paraziții intestinali în copilărie sunt protectori?
Dr. Brândușa Petruțescu: Da, cu limită. Au un rol protector pentru bolile autoimune și bolile alergice.
Andreea Groza: În privința alimenției, din copilărie produse fermentate. De ce?
Dr. Brândușa Petruțescu: Chiar din perioada de sarcină – iaurt, brînzeturi fermentate, murături în sare, borș.
Probioticele reduc dezechilibrele florei intestinale. Dacă aceasta e dezechilibrată crește riscul alergiilor și riscul infecției cu clostridium.
Andreea Groza: Vitamina D conduce la reacții imunitare echilibrate. De ce?
Dr. Brândușa Petruțescu: Vitamina D este un imunomodulator, scade riscul apariție bolilor alergice, al bolilor autoimune, reduce riscul infecțiilor virale. Ea se dozează anual în sânge – copii și adulși- și se ajustează dozele. Pentru că dacă nu o aveți în cantitate suficientă în sânge, nu dă simptome, nu știți de deficiență, dar sistemul imunitar suferă.
”Poluarea diesel crește riscul alergiilor. Cum ne protejăm în oraș?”
Andreea Groza: Poluarea din orașe crește riscul bolilor imunologice. De ce?
Dr. Brândușa Petruțescu: Mecanismele sunt complexe. Prima oară este un răspuns al imunitatii înnăscute . Particulele diesel acționează direct pe mucoasa bronșică și declanșează un răspuns inflamator. Se poate traduce în crize de astm.
Si pe inflamația cronică intră mai ușor alergenii. Poluarea întreține inflamația cronică și favorizează intrarea alegenilor în profunzime. Apare reactia alegica de sensibilizare.
Andreea Groza: Ce putem face dacă locuim într-un oraș?
Dr. Brândușa Petruțescu:
1. Purtăm mască și ar trebuie să avem alerte de poluare.
2. Aerisim mai puțin când nivelul de poluare e mare.
3. În interior, punem aparate pentru filtrarea aerului.
Andreea Groza: Am făcut alergie. Există medicamente care ne învață sistemul imunitar să fie tolerant la alergeni?
Dr. Brândușa Petruțescu: Da, e un proces de desensibilizare, dar durează mult, 3 ani. Sistemul imunitar învață să trăiască cu alergenii. Ambrozia ne face viața mai grea și nu poate fi stârpită. Semințele stau și 40 de ani în sol. Nu putem scăpa de ea. Există înse tratament pentu desensibilizare, începe cu 3-4 luni înainte de sezonul de polen.
Andreea Groza: Pacientii alergici nu ar trebui să rateze vaccinare antigripală. De ce?
Dr. Brândușa Petruțescu: Gripa la un alergic crește riscul formelor severe de boală. Asmaticii fac pneumonii virale urâte.
Din fericire, alergicii nu fac infecții mai grave în cazul COVID 19. Astmul nu e un factor de risc pentru forme severe de COVID.
”Infecția Covid 19 declanșează boli autoimune, nu vaccinarea”
Andreea Groza: Dar în bolile autoimune?
Dr. Brândușa Petruțescu: Într-o boală autoimună apare un proces de inflamație sistemică, se produc anticorpi care distrug celule în diferse zone. Odată declanșat acest proces, se autoîntreține. Ar trebui prevenit. Cum? De exemplu, infecția cu SARS COV 2 este un factor de risc pentru apariția bolilor autoimune. Deci virusul, nu vacinarea. Covid-19 poate fi considerată o boală autoimună. De ce? Virusul declanșează o reacție inflamatorie cu distrugerea celulelor din organism. Inițial, la nivel pulmonar, apoi inflamația se extinde la ficat, rinichi. Infecția în sine cu virusul poate fi comparată cu o boală autoimună. Crește riscul apariției altor boli autoimune.
”Vaccinarea, recomandată pentru pacienții cu orice fel de boală autoimună”
Andreea Groza: Dar dacă am deja o boală autoimună - de exemplu diabet de tip 1 – îmi fac vaccinul?
Dr. Brândușa Petruțescu: Da, obligatoriu. Diabetul le un factor de risc pentru SARS COV 2.
Andreea Groza: Deci vaccinarea nu crește riscul apariției bolilor autoimune?
Nu, în niciun caz. Nu există așa ceva! Infecția cu virusul SARS COV 2 crește riscul bolii autoimune, nu vaccinarea. Din nou, infecția acută cu SARS COV 2 poate să însemne o boală autoimună.
Andreea Groza: Dar pacienții cu imunodeficiențe își fac sau nu vaccinul?
Dr. Brândușa Petruțescu: Da, dar vor avea un răspuns în anticopri mai slab. Se dozează anticorpii după vaccinare. Dar nu doar anticorpii îi protejează, ci și memoria imunitară pe care o face vaccinarea. Da, se vaccinează!
