Doctor de bine | Ce înseamnă sulfiții și în ce alimente îi găsim
Până la abundența de prospețime din piață, în acesta lună încă savurăm fructe autohtone - varianta deshidratată.
Fructele uscate și vinul au un element comun - sulfiții. Acești aditivi înseamnă, de fapt, un gaz de care este foarte ușor să scăpam. Venim cu soluțiile.
Conține sulfiți - scrie pe vin, pe fructele uscate ori pe cașcaval. Ce înseamnă sulfiți? Fructele deshidratate. Crează spații greu accesibile tuturor conservanților, pentru că se sting. Gazul este deci, cel mai bun mijloc de protecție împotriva micro-organismelor. Gazul de conservare se numește dioxid de sulf sau sulfiți.
Cristina Todașcă, doctor în chimie, Facultatea de Inginerie Chimică și Biotehnologii: „Și în cazul lor, această metodă este foarte bună. Dioxidul de sulf e un gaz și poate să acopere suprafețe greu accesibile. Gazul pătrunde ușor în tot soiul de pori.”
Frcutele uscate conțin zahăr din abundență. Și microognsimelor le place zahărul, deci sunt un mediul bun de dezvoltare pentru acestea. Mai găsim în fructe uscate minerale din abundență. Și de minerale au nevoie bacteriile ori ciupercile să se dezvolte. De aceea, fructele uscate trebuie obligatoriu tratate cu sulfiți.
Deschideți punga și lăsați fructele deshidratate în contact cu aerul. Gazul din pungă se dispersează în aer și scăpam de conservanți. Fructele uscate pot fi de asemenea spălate și astfel scăpam de toate eventuale depuneri, pe care le-au creat sulfiții.
La vin - aceeași metodă de a scăpa de conservanți. Lăsați vinul în contact cu aerul înainte de consum.
Cristina Todașcă, doctor în chimie, Facultatea de Inginerie Chimică și Biotehnologii: „Vinul, în mod normal, nu trebuie consumat din sticlă, ci dintr-un decantor. Decantorul e un vas special care permite aerararea. Dacă nu avem așa ceva, se toarnă vinul, în fir subțire, de sus sau lăsăm paharul în contact cu aerul câteva minute.”
Cantitatea de sulfiți din alimente este redusă automat prin ambalarea în atmosfera protectoare. Înseamnă că gazele din ambalaj sunt modificate să nu permită viață micro-organismelor aerobe.
Cristina Todașcă, doctor în chimie, Facultatea de Inginerie Chimică și Biotehnologii: „Asta înseamnă că, dacă în atmosfera naturală avem azot 73%, oxigen 21 % și 1% alte gaze, în mediul de ambalare, în funcție de produs, și fructele uscate le ambalăm în atmosferă cu 50% azot și 50% co2. Azotul e inert. Dioxidul de carbon face micro-organismelor aerobe ce ne face și nouă.”
Dioxidul de carbon nu permite viață micro-organismelor. Ambalarea în atmosferă protectoare reduce automat cantitatea de conservanți dintr-un produs alimentar.
Etichete: doctor de bine, fructe, vin,
