Carența de magneziu este un dezechilibru nutrițional recent și are cauze multiple. Modificarea obiceiurilor alimentare, consumul de produse rafinate, ultra procesate și sărace în micronutrienți sunt cauzele principale.
În dieta zilnică întâlnim tot mai rar produse precum fasole boabe sau linte, nuci sau migdale, tărâțe sau cereale integrale. Până și banana, care este bogată în magneziu, a fost pusă la colț de dragul siluetei.
Magneziul susține funcționarea sistemului nervos și a mușchilor
Stresul cronic și somnul insuficient cresc nevoile de magneziu. Stilul de viață alert și dezechilibrat afectează sistemul nervos și epuizează rapid rezerva de magneziu. La asta se adaugă consumul de alcool care perturbă echilibrul acido bazic și favorizează pierderea urinară de magneziu.
Bolile cronice precum diabetul și sindromul X metabolic, hipertensiunea și nivelul crescut de colesterol sunt consumatoare de magneziu. Iar tratamentele cu antibiotice, diuretice și antiacide au ca efect secundar o eliminare masivă de magneziu.
Merită o să tragem un semnal de alarmă pentru magneziu, este un mineral indispensabil funcționării optime a organismului. Este implicat în peste 300 de mecanisme responsabile de metabolism și este esențial pentru activarea vitaminei D. Fără magneziu sistemul nervos își pierde echilibrul, oasele și dinții își pierd rezistența și mușchii nu pot funcționa.
Contracția musculară este dependentă de magneziu, iar activitatea inimii și presiunea arterială sunt influențate de nivelul lui în sânge.
Semințele, leguminoasele și ciocolata neagră oferă magneziu
Corpul uman nu este capabil să sintetizeze magneziu, deci trebuie adus din alimentație. Care sunt cele mai bune surse? Pe primul loc avem semințe și oleaginoase: semințe de dovleac, migdale, caju, semințe de pin, alune. Urmează apoi leguminoase: fasole boabe, soia, linte, năut și quinoa. Dintre legume merită lăudat spanacul, iar la sectorul fructe, banana e campioană.
Paradoxul este că toate alimentele bogate în magneziu, conțin compuși care blochează sau reduc absorbția lui intestin: spanacul sfecla și migdalele conțin oxalați, iar cerealele integrale, nucile, semințele și leguminoasele conțin acid fitic. Ambele crează cu magneziu compuși insolubili și scad absorpția. Și prea multe fibre din cereale integrale au rol negativ, ele se leagă de magneziu în tubul digestiv și împiedică absorpția.
Soluția? Pe lângă alimente, putem apela la suplimente. De preferat formele organice cum ar fi citratul și glicinatul de magneziu. Suplimentele se iau seara, ca să neutralizăm stresul de peste zi, de preferat în timpul mesei ca să evităm riscul de iritație gastrică. Iar la final vă spun un secret: avem 200mg magneziu în 100g ciocolată neagră cu 70% cacao…ăsta efect antistres.
.webp)
