Ce sunt probioticele şi cum le putem integra într-un stil de viaţă sănătos?

×
Publicitate

În fiecare zi înghițim miliarde de bacterii vii.

Ele se găsesc pretutindeni în mediul înconjurător și pe pielea noastră, pe alimentele proaspete/crude, iar unele chiar rezistă la tratamentul termic, supraviețuiesc acidității din stomac și ajung până în intestinul gros.

Cea mai mare parte din bacterii ne sunt necunoscute, însă 95% dintre ele sunt inofensive, măcar și pentru simplu motiv că nu ne pot face rău, pentru că sunt insuficiente ca număr. Ca să producă un efect concret sau o schimbare în vastul ecosistem intestinal este nevoie de un miliard de bacterii.

O mică parte dintre bacteriile pe care le cunoaștem de la A la Z le putem declara ca fiind benefice și le numim probiotice. Dintotdeauna oamenii au mâncat/consumat bacterii probiotice, fără ele nu am exista/supraviețui. În tradițiile și cultura tuturor popoarelor există preparate fermentate, pentru că ele sunt legate în mod intuitiv de sănătate. Bunicii noștri, chiar dacă nu cunoșteau importanța probioticelor, consumau în mod regulat murături, brânzeturi și produse lactate fermentate, borș de acrit ciorba și drojdie pentru crescut pâinea. Fiecare aliment fermentat conține alte culturi bacteriene și din diversitatea lor rezultă sănătatea.

Prima confirmare științifică legată de efectul benefic al bacteriilor a fost făcută în 1908: premiul Nobel pentru legătura dintre lactobacili, iaurt, imunitate și longevitate. De atunci, universul probioticelor s-a extins de la iaurturi în laboratoare, unde oamenii de știință testează culturi de bacterii selecționate, aceste microorganisme vii dotate cu superputeri când vine vorba de sănătate.

Ce sunt probioticele? Colonii de bacterii de origine umană sau alimentară (lapte, vegetale), care sunt prezente sau nu, în mod obișnuit, în intestin. Majoritatea speciilor de probiotice sunt bifidobacterii sau aparțin genului Lactobacillus, Lactococcus, streptococcus.

Care este mecanismul lor de acțiune? În primul rând au grijă de funcționarea optimă a intestinului. Bacteriile produc acizi grași cu lanț scurt ce stimulează vilozitățile intestinale și le fac mai mari și mai stabile. În felul acesta capacitatea de a asimila alimentele, implicit mineralele și vitaminele, este îmbunătățită, iar permeabilitatea pentru agenți patogeni și substanțe nocive scade. Tot bacteriile benefice au capacitatea de a apăra intestinul, ele se instalează în locurile preferate de agenții patogeni și le blochează acțiunea. Există chiar o sinteză de mici doze de antibiotice și anticorpi cu efect de respingere a bacteriilor străine, iar aciditatea pe care o dezvoltă creează un mediu ostil pentru fixarea și multiplicarea agenților patogeni.

Pentru un organism sănătos bacteriile probiotice sunt un scut de protecție. Ele completează și întăresc coloniile bacteriene intestinale care au fost afectate de un tratament antibiotic, de o alimentație defectuoasă, de boli, oboseală sau stres.

Un aport suplimentar de bacterii benefice ne ajută să depășim mai ușor perioadele dificile, de la tulburările digestive (diaree, constipație, balonări, colita ulceroasă, sindrom de intestin iritabil), până la gripă, diabet, inflamații articulare și nivel de colesterol crescut, toate afecțiunile sunt ameliorate cu ajutorul probioticelor.

Pentru că activează și echilibrează sistemul imunitar, au un efect protector net împotriva alergiilor și intoleranțelor de orice fel, iar cea mai bună veste este că nu au efecte secundare/nocive.

Peste 60% din bacteriile intestinale ne sunt în continuare necunoscute și orice aport de produse probiotice reprezintă un beneficiu. Nu “transplantăm” doar microorganisme care ne protejează, ci un întreg aparat bacterian care participă la reglarea metabolismului și a sistemului imunitar.

Articol susținut de Linex Complex.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO | Dacia domină Europa! Cel mai bine vândut model în prima jumătate a anului 2026
FOTO | Dacia domină Europa! Cel mai bine vândut model în prima jumătate a anului 2026
Citește și...
Doctor de Grijă | Ediția 14 | Echilibrul digestiv în sezonul cald

La Doctor de grijă by Doctor de bine explicăm pe înțelesul tuturor, alături de specialiști, ce sunt bolile cronice, ce înseamnă riscul cardiovascular, cum apare diabetul și, mai ales, ce putem face zi de zi pentru a ne menține sănătatea pe termen lung.

De ce copiii cu obezitate nu mai simt senzația de sațietate. Rolul hormonilor și al moștenirii genetice

Copilul nu va mai simți senzația de sațietate dacă se îngrașă.

De ce trebuie să folosiți cremă cu protecție solară dacă luați antiinflamatoare sau medicamente pentru răceală

Când luăm antiinflamatoare, avem nevoie și de creme de protecție solară. Luați tratamente anti-răceală, folosiți și creme de protecție solară. Acesta deoarece veți atrage mai multe raze ultraviolete.

Recomandări
Federaţiile din educaţie anunţă că refuză să participe la ”aşa-zisele” discuţii pe tema legii salarizării: ”Negocieri false”

Federaţiile din educaţie au anunţat că refuză să participe la ”aşa-zisele” discuţii pe tema legii salarizării, care erau programate joi, 23 iulie, la Ministerul Muncii.

ANM: Cod galben de averse şi vijelii în zone din 28 de judeţe şi în Bucureşti, joi şi vineri

ANM a emis noi atenţionări Cod galben de instabilitate atmosferică, intensificări ale vântului, vijelii şi averse torenţiale însemnate cantitativ, fenomene care vor afecta, treptat, 28 de judeţe şi Municipiul Bucureşti, joi şi vineri.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se va pronunţa în procesul cu Guvernul privind restanţele salariale ale magistraţilor

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se va pronunţa joi în dosarul pe care l-a câştigat în primă instanţă cu Guvernul şi Ministerul Finanţelor pentru neplata unor drepturi salariale restante către magistraţi.