Ce sunt probioticele şi cum le putem integra într-un stil de viaţă sănătos?

×
Publicitate

În fiecare zi înghițim miliarde de bacterii vii.

Ele se găsesc pretutindeni în mediul înconjurător și pe pielea noastră, pe alimentele proaspete/crude, iar unele chiar rezistă la tratamentul termic, supraviețuiesc acidității din stomac și ajung până în intestinul gros.

Cea mai mare parte din bacterii ne sunt necunoscute, însă 95% dintre ele sunt inofensive, măcar și pentru simplu motiv că nu ne pot face rău, pentru că sunt insuficiente ca număr. Ca să producă un efect concret sau o schimbare în vastul ecosistem intestinal este nevoie de un miliard de bacterii.

O mică parte dintre bacteriile pe care le cunoaștem de la A la Z le putem declara ca fiind benefice și le numim probiotice. Dintotdeauna oamenii au mâncat/consumat bacterii probiotice, fără ele nu am exista/supraviețui. În tradițiile și cultura tuturor popoarelor există preparate fermentate, pentru că ele sunt legate în mod intuitiv de sănătate. Bunicii noștri, chiar dacă nu cunoșteau importanța probioticelor, consumau în mod regulat murături, brânzeturi și produse lactate fermentate, borș de acrit ciorba și drojdie pentru crescut pâinea. Fiecare aliment fermentat conține alte culturi bacteriene și din diversitatea lor rezultă sănătatea.

Prima confirmare științifică legată de efectul benefic al bacteriilor a fost făcută în 1908: premiul Nobel pentru legătura dintre lactobacili, iaurt, imunitate și longevitate. De atunci, universul probioticelor s-a extins de la iaurturi în laboratoare, unde oamenii de știință testează culturi de bacterii selecționate, aceste microorganisme vii dotate cu superputeri când vine vorba de sănătate.

Ce sunt probioticele? Colonii de bacterii de origine umană sau alimentară (lapte, vegetale), care sunt prezente sau nu, în mod obișnuit, în intestin. Majoritatea speciilor de probiotice sunt bifidobacterii sau aparțin genului Lactobacillus, Lactococcus, streptococcus.

Care este mecanismul lor de acțiune? În primul rând au grijă de funcționarea optimă a intestinului. Bacteriile produc acizi grași cu lanț scurt ce stimulează vilozitățile intestinale și le fac mai mari și mai stabile. În felul acesta capacitatea de a asimila alimentele, implicit mineralele și vitaminele, este îmbunătățită, iar permeabilitatea pentru agenți patogeni și substanțe nocive scade. Tot bacteriile benefice au capacitatea de a apăra intestinul, ele se instalează în locurile preferate de agenții patogeni și le blochează acțiunea. Există chiar o sinteză de mici doze de antibiotice și anticorpi cu efect de respingere a bacteriilor străine, iar aciditatea pe care o dezvoltă creează un mediu ostil pentru fixarea și multiplicarea agenților patogeni.

Pentru un organism sănătos bacteriile probiotice sunt un scut de protecție. Ele completează și întăresc coloniile bacteriene intestinale care au fost afectate de un tratament antibiotic, de o alimentație defectuoasă, de boli, oboseală sau stres.

Un aport suplimentar de bacterii benefice ne ajută să depășim mai ușor perioadele dificile, de la tulburările digestive (diaree, constipație, balonări, colita ulceroasă, sindrom de intestin iritabil), până la gripă, diabet, inflamații articulare și nivel de colesterol crescut, toate afecțiunile sunt ameliorate cu ajutorul probioticelor.

Pentru că activează și echilibrează sistemul imunitar, au un efect protector net împotriva alergiilor și intoleranțelor de orice fel, iar cea mai bună veste este că nu au efecte secundare/nocive.

Peste 60% din bacteriile intestinale ne sunt în continuare necunoscute și orice aport de produse probiotice reprezintă un beneficiu. Nu “transplantăm” doar microorganisme care ne protejează, ci un întreg aparat bacterian care participă la reglarea metabolismului și a sistemului imunitar.

Articol susținut de Linex Complex.

Articol recomandat de sport.ro
Key Alves ”rupe” internetul, la patru luni după ce a născut! Cum arată cea mai frumoasă voleibalistă din lume
Key Alves ”rupe” internetul, la patru luni după ce a născut! Cum arată cea mai frumoasă voleibalistă din lume
Citește și...
Minivacanța de 1 Mai. Cum să te bucuri de mâncare fără excese și fără kilograme în plus

A început minivacanța de 1 Mai și, în vacanță, totul este permis, uităm de cumpătare și de reguli alimentare.

De ce nu trebuie să amâni colonoscopia: poate face diferența între prevenție și boală

Colonoscopia este una dintre cele mai importante investigații pentru depistarea și prevenirea bolilor colonului, însă rămâne, pentru mulți pacienți, o procedură amânată din teamă sau disconfort. 

Doctor de Grijă | Ediția 2 | Sănătatea cardiovasculară și alergiile sezoniere

Alergiile necontrolate măresc riscul cardio-vascular. La „Doctor de grijă by Doctor de bine” continuăm seria de emisiuni dedicate prevenției bolilor cronice, în special al celor cardiovasculare și metabolice. 

Recomandări
Ministrul Proiectelor Europene răspunde acuzaţiilor unor „domni din cauza cărora România a pierdut 458,7 milioane euro”

Ministrul Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, răspunde acuzaţiilor unor „domni din cauza cărora România a pierdut 458,7 milioane Euro”, potrivit cărora „de vină sunt Bolojan, Gheorghiu şi Pîslaru”.

Medic ginecolog: „Copiii concepuți în post nu ajung să se nască sau mor în pătuț”. Colegiul Medicilor a deschis o anchetă

Declarații șocante, făcute de un medic ginecolog din Iași, au dus la o anchetă a Colegiului Medicilor.

Petreceri de 1 Mai în Mamaia. Cluburi arhipline, șampanie cu artificii și distracție până în zori, în ciuda vremii reci

Prima noapte de distracție la malul mării din acest an a fost una reușită, în ciuda vremii reci.