Ce este tromboza venoasă profundă. Condițiile care favorizează apariția ei
Prea puțină apă băută zilnic, plus țigări. Sunt două condiții care favorizează apariția cheagurilor în vene, adică tromboza venoasă profundă. Este o urgență medicală care, din fericire, se rezolvă simplu.
Gravitația. Nu o putem controla. O învinge sistemul cardio-vascular, după fiecare bătaie de inimă. Arterele se bazează pe inimă pentru a conduce sânge oxigenat spre țesuturi. Venele preiau sângele neoxigenat din țesuturi și îl duc spre inimă. Nu au pompă proprie. Trebuie să își ia puterea din altă sursă, adică din mușchi. De aceea, trebuie să ne mișcăm cât mai mult. În lipsa mișcării, e ușor ca sângele să stagneze. Așa poate apărea tromboza venoasă profundă, cheaguri de sânge în vene.
Dr. Florin Bloj, medic radiologie intervențională: „Cum ne dăm seama că avem tromboză? Brusc, un membru se umflă și devine dureros, roșu, cald. Înseamnă că sângele nu mai circulă. Apare o diferența uriașă de diamentru între cele două membre inforioare”.
Alegeri 2024
12:32
Cine poate deveni președintele României. Ce prevede Constituția
11:25
Cum și unde pot vota românii la alegerile prezidențiale. Ce trebuie să ai la tine când mergi la secția de vot
22:40
Ce a răspuns Nicolae Ciucă la întrebarea dacă a scris versurile manelei ce i-a fost dedicată de Dani Mocanu
22:10
„Cine poate să-l oprească pe Simion”. CTP: „În acest tur 1, fiecare candidat va fi pe barba lui, mai puțin dna Lasconi”
Tratamentul se poate institui în orice sistem de urgentă. Și înseamnă medicamente anticoagulante. Studiile arată, însă că 50% dintre pacienții, care au un episod acut, vor suferi de sindrom posttrombotic. Cheagul din vene se micșoarează, dar rămâne, însă, un rest lipit de peretele venei.
În acest moment, tehnicile de radiologie internvențională pot rezolva perfect obstacolul, dacă veniți în cel mult două săptămâni de la evenimentul acut.
Dr. Florin Bloj, medic radiologie intervențională: „Cu un cateter se ajunge în cheag și se injectează, sub presiune, anticoagulant. Injectat sub presiune, e mai eficient și are efect mecanic, destructurează cheagul și, cu același cateter, se aspiră cheagul, se curăță vena pe interior”.
După 14 zile, însă, în lipsa intervenției, resturile cheagului se modifică și devin fibroase, adică foarte tari. Se rezolvă și acum cu un balon introdus în peretele venei, tot prin radiologie intervențională. Fluxul de sânge revine la normal. Ulterior, e obligatorie mișcarea zilnică. Cel puțin 5.000 de pași.
Dr. Florin Bloj, medic radiologie intervențională: „La nivelul gambei avem șapte vene principale, dacă contractăm mușchii - bicicletă, urcat scările - presăm venele, pe principiul pastei de dinți, presăm sângele să circule”.
Tromboza venoasă profundă netratată este a treia cauză de mortalitate, după infarct miocardic și accident vascular cerebral.
