Protest la limita nervilor pentru ciobanii din Marginimea Sibiului

Nervosi, unii dintre oieri si-au aruncat marfa pe marginea drumului si i-au dat foc. Pe de alta parte, cumparatorii din industria textila spun ca se supara degeaba pentru ca nu isi ingrijesc animalele, iar lana lor nu este de calitate.

Marcel Andrei creste oi de cand se stie. Cu peste 20 de ani in urma, din banii luati de pe lana animalelor, reusea sa acopere costul iernatului si sa vanda si la fabrica de covoare din Cisnadie. Acum, de pe urma celor 800 de mioare se alege cu doua tone de lana si ramane cu marfa. „Daca inainte de 1989 aveam filaturi, acum nu mai avem nimic. La lana noastra ii dam foc si o aruncam in loc sa produca plus-valoare la noi in tara”, spune, suparat, crescatorul.

Calculul nu e in favoarea lui. Tunsul unei oi costa 4 lei in timp ce pe un kilogram si jumatate de lana, primeste undeva pe la 3 lei. Dupa tratare si procesare, lana ajunge sa fie vanduta cu trei dolari kilogramul pe pietele din Germania, China si Emiratele Arabe. In ciuda nemultumirii lor, ciobanii romani au totusi o problema, spun cei care lucreaza in industria textila. Marfa vanduta de confratii lor din Franta, Italia, Australia sau Noua Zeelanda este infinit mai bina. Animalele sunt crescute la standarde de igiena net superioare. „Nu au grija cum trebuie de animale. Nu prea ii intereseaza de calitate. Ciobanii dau vina pe noi, dar vina e a lor. Trebuie sa ingrijeasca animalul. Trebuie sa faca curat”, crede Ergun Akavci, intermediarul unei fabrici de textile.

Articol recomandat de sport.ro

Ce face marea campioană Monica Roșu, la 20 de ani după ce s-a retras din gimnastică. "E o altă carieră"